În timp ce în regiunea noastră atenția este concentrată pe cotele critice ale Dunării, unde debitul la intrarea în țară a coborât spre pragul istoric de 1.400 m³/s, afectând navigația și punând presiune pe producția de energie de la Cernavodă, fenomene similare afectează grav și alte mari artere fluviale ale Europei, relatează publicația italiană Roma Today.
Liniile de coastă și albiile marilor fluvii europene, de la Rin și Loara până în sudul continentului, se retrag văzând cu ochii. Printre cele mai afectate cursuri de apă se numără și fluviul Tibru, artera simbolică a capitalei Italiei, care a atins un nivel alarmant.
Cifre alarmante la Roma: Tibrul, cu 15 centimetri sub media ultimului deceniu
Conform măsurătorilor oficiale făcute publice de ANBI (Asociația Națională a Consorțiilor pentru Gestionarea și Protecția Teritoriului și a Apelor de Irigație din Italia), nivelul hidrometric al Tibrului nu a mai fost atât de scăzut din anul 2011 încoace.
Datele din prima parte a lunii august arată o situație fără precedent în ultimii 15 ani:
Nivelul fluviului a fost cu aproximativ 15 centimetri mai mic decât media lunară a lunilor august din perioada 2011-2020.
În august 2011, nivelul minim atins de fluviu fusese de 4,85 de metri.
Pe 6 august, cota hidrometrică a Tibrului a coborât periculos la 4,88 metri, foarte aproape de recordul negativ de acum un deceniu și jumătate.
„Cifrele sunt neechivoce și arată o presiune uriașă pe care schimbările climatice o exercită asupra resurselor de apă din regiunea Capitalei”, avertizează reprezentanții ANBI.
Tropicalizarea climatului: Nopți „super-tropicale” și cod roșu la Roma
Problemele de pe Tibru sunt amplificate de valul de căldură extremă care menține capitala Italiei sub avertizare de cod roșu. Pe lângă temperaturile diurne sufocante, specialiștii atrag atenția asupra înmulțirii nopților „super-tropicale”, în care temperatura minimă nu coboară sub pragul de 25°C.
În Roma s-au înregistrat deja 18 astfel de nopți super-tropicale, afectând grav capacitatea de recuperare a organismului uman și accelerând evaporarea apei din bazinul hidrografic al Tibrului.
Comparația directă realizată de ANBI între situația din acest an și cea din 2025 arată ritmul accelerat în care clima se schimbă:
În vara anului 2025, deși temperaturile din timpul zilei ajungeau frecvent 40°C, valorile nocturne coborau sub 20°C (înregistrându-se 101 nopți tropicale pe parcursul întregului an).
În acest an, diferențele dintre zi și noapte s-au redus considerabil, iar lipsa răcorii nocturne agravează efectele secetei asupra cursurilor de apă.
Situația de pe Tibru și de pe Dunăre reconfirmă avertismentele climatologilor: Europa se confruntă cu una dintre cele mai extinse secete hidrologice din istoria recentă, cu impact direct asupra infrastructurii, energiei și biodiversității.
