Consultările de la Palatul Cotroceni pentru nominalizarea unui nou premier se desfășoară într-un context marcat de opțiuni limitate și perspective reduse pentru un acord rapid. Analizele politice sugerează o probabilitate crescută ca viitorul guvern să fie format prin calcule ce vizează stabilitatea, alimentate de teama unor alegeri anticipate.
Printre variantele luate în calcul se numără un executiv minoritar susținut în Parlament sau o formulă tehnocrată dependentă de PSD. Editorialistul Cosmin Pașca de la Ziarul de Iași estimează că o posibilă soluție ar fi o coaliție în jurul PSD, cu sprijin parlamentar explicit, sau un guvern care să includă membri „trădători” din PNL și, eventual, USR.
Cosmin Pașca descrie acest scenariu drept un „ghiveci USL 3”, comparându-l cu modelul stabilității propuse în ultimul deceniu de Klaus Iohannis. În opinia sa, o eventuală guvernare tehnocrată nu ar reprezenta o schimbare fundamentală, deoarece tehnocrații ar trebui să primească aprobarea PSD și, implicit, ar aborda o politică antireformistă, contrară așteptărilor electoratului ce îl susține pe Ilie Bolojan.
Pașca consideră improbabil ca Nicușor Dan să devină, brusc și surprinzător, un actor politic activ care să impună o majoritate guvernamentală în jurul unui premier reformist susținut explicit de PNL și USR. În plus, consideră că președintele nu are un plan clar după consultări și se confruntă cu o ecuație dificilă, dependentă de concesiile pe care partidele sunt dispuse să le facă.
De asemenea, editorialistul întrevede și varianta unui compromis politic prin care partidele să accepte principiile negociate public de președinte: o majoritate parlamentară prooccidentală, excluderea AUR de la guvernare și asumarea formală a unui protocol politic. Totuși, conform discursului public actual, șansele ca PNL și USR să accepte sprijinul lui Ilie Bolojan sunt reduse, el fiind perceput drept un pol electoral valoros.
În cazul în care consultările vor continua, după o posibilă respingere a primei nominalizări de către Parlament, poziția președintelui se poate întări în negocieri. Pașca exclude ideea alegerilor anticipate, apreciind că principalele formațiuni politice – PSD, UDMR și partide „suveraniste” – nu au interes să le declanșeze.
Potrivit editorialistului, PSD ar putea deveni mai flexibil în negocieri, iar Nicușor Dan ar putea convinge partidul să susțină, fie guvernul, fie reforme nepopulare necesare, chiar dacă până acum a manifestat o atitudine diplomatică față de obstacole pentru stabilitate.
Un detaliu simbolic este faptul că prima rundă a discuțiilor începe pe 18 mai, la un an de la victoria lui Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale. Pașca subliniază că „luna de miere” a președintelui s-a încheiat rapid, iar dacă va facilita un acord în favoarea PSD sau a unui status quo politic, riscă să se îndepărteze de propriul electorat, acesta reprezentând o ultimă șansă pentru a răspunde așteptărilor susținătorilor săi.
În paralel, sociologul Romeo Asiminei estimează că rezultatul cel mai probabil al consultărilor este formarea unui guvern de compromis, susținut de o alianță fragilă și dominat de constrângeri politice, nu de entuziasm și opțiuni clare.
