România se confruntă cu un declin accelerat al populației pensionare, aspect evidențiat în cele mai recente statistici publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Analiza datelor oficiale între lunile ianuarie și mai 2026 indică o reducere semnificativă a numărului de pensionari, în timp ce sporul pensiei medii este practic nesemnificativ.
Concret, la începutul anului 2026 erau înregistrați 4.583.267 de pensionari, iar până în luna mai acest număr a scăzut la 4.572.106 – o pierdere totală de 11.161 de beneficiari în doar patru luni. Media lunară arată astfel că aproape 2.800 de pensionari părăsesc sistemul, în principal din cauza deceselor. Aceasta duce la o reducere teoretică a cheltuielilor bugetare pentru pensii, însă economiile realizate nu au reflectat o îmbunătățire a cuantumului pensiilor, care înregistrează o creștere minimă, de doar 2,29 lei, sumă echivalentă cu prețul unui covrig.
Distribuția regională a pensiilor scoate în evidență diferențe notabile între județe. București – Sector 1 continuă să înregistreze cea mai mare pensie medie, cu 4.131 lei lunar pentru cei 58.131 de pensionari. O surpriză apare în județul Hunedoara, unde pensia medie ajunge la 3.498 lei pentru 118.319 pensionari, depășind sectoarele 3, 4 și 5 din capitală.
În clasamentul local, județele Brașov și Gorj urmează cu pensii medii de 3.332, respectiv 3.306 lei, generate în mare parte de tradiția industrială și pensionările anticipate din grupele grele de muncă.
În schimb, pensionarii din zonele defavorizate economic continuă să primească cele mai mici venituri, accentuând discrepanțele sociale. Județul Botoșani ocupă ultimul loc cu o pensie medie de 2.230 lei pentru cei 76.027 beneficiari. Județele Vrancea și Vaslui au pensii medii apropiate, de 2.274 și respectiv 2.285 lei, iar județul Giurgiu completează lista regională cu 2.287 lei.
Aceste date scot în evidență atât declinul numeric al pensionarilor, cât și amplificarea decalajelor economice dintre diferitele regiuni, demonstrând o realitate complexă în care bătrânețea devine tot mai vulnerabilă în funcție de codul poștal.
