Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reluat recent avertismentele referitoare la situația din Transnistria, invocând un posibil scenariu de „agresiune” împotriva cetățenilor ruși din regiune pentru a justifica eventuale reacții dure din partea Moscovei față de Republica Moldova.
În ultimele săptămâni, Rusia a crescut presiunile asupra Chișinăului, utilizând pretextul securității populației ruse din Transnistria pentru a emite amenințări ce vizează destabilizarea situației pe malul Nistrului. Maria Zaharova a declarat într-un briefing de presă că orice atac asupra compatrioților ruși din regiune va primi un răspuns prompt și adecvat, iar Federația Rusă este gata să folosească toate mijloacele necesare pentru a garanta securitatea acestora.
De asemenea, oficiala rusă a comentat decretul recent semnat de președintele Vladimir Putin, care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria. Această măsură a fost justificată drept un răspuns la cererile populației din regiune și «presiunile» exercitate de autoritățile de la Chișinău și Kiev asupra regimului separatist de la Tiraspol.
Contextul semnării decretului este legat de declarațiile premierului moldovean Alexandru Munteanu, care a apreciat că șansele de reintegrare a Transnistriei sunt „mai mari ca niciodată”. Totuși, regimul separatist prorusesc ce controlează regiunea este folosit de Moscova ca instrument de destabilizare în zonă.
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a afirmat anterior că are încredere în intențiile autorităților moldovene și ale președintei Maia Sandu de a găsi o soluție pașnică pentru conflict, contrazicând astfel amenințările militare formulate de Serghei Șoigu, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta din urmă a amenințat recent cu „măsuri” împotriva Chișinăului, invocând protejarea „intereselor și siguranței cetățenilor ruși”.
Autoritățile proeuropene de la Chișinău au respins ferm aceste acuzații, lansate pe fondul reluării negocierilor cu Tiraspolul și a măsurilor de interzicere a unor comandanți ruși pe teritoriul Republicii Moldova.
Un alt pas semnificativ făcut de Kremlin este decretul din 15 mai, care facilitează acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Transnistria, fără obligativitatea demonstrării cunoștințelor de limbă, istorie sau legislație rusă. Aceasta include nu doar rușii, ci și cetățenii români, ucraineni și bulgari din regiune.
În paralel, Duma de Stat a adoptat o legislație ce conferă președintelui Putin prerogative extinse pentru a interveni militar în alte țări, sub motivul protejării cetățenilor ruși, inclusiv în cazuri de arest sau urmărire penală.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a sugerat că decretul privind cetățenia ar putea avea legătură cu necesitatea Rusiei de a mobiliza forțe suplimentare pentru războiul din Ucraina. Ea a subliniat că acest demers poate reprezenta totodată o presiune asupra Moldovei, într-un moment în care autoritățile de la Chișinău avansează în procesul de reintegrare economică și financiară a Transnistriei.
Maia Sandu a transmis un mesaj clar către locuitorii din regiunea separatistă, îndemnându-i să reflecteze profund asupra implicațiilor acestor decizii și asupra impactului său asupra stabilității și viitorului lor.
