Înaintea scrutinului parlamentar planificat pentru 7 iunie, Armenia se află sub o presiune accentuată din partea Rusiei. Moscova adoptă o strategie de intimidare, confruntând țara cu o serie de restricții economice și amenințări politice, în contextul în care premierul Nikol Pașinian și partidul său Contractul Civil rămân favoriții sondajelor electorale.
Conform Deutsche Welle în limba rusă, Kremlinul a manifestat o ostilitate deschisă față de guvernul armean, în special din cauza deschiderii acestuia către Uniunea Europeană. Liderul rus Vladimir Putin a avertizat Armenia cu privire la un posibil „scenariu ucrainean” și a amenințat cu măsuri economice severe, inclusiv majorarea prețului gazelor naturale dacă relațiile cu UE se vor intensifica. Acesta a formulat un ultimatum clar: Armenia trebuie să aleagă între integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia, sau apropierea de Europa.
Pentru a-și exercita influența, Rusia a introdus recent restricții comerciale semnificative împotriva Armeniei. Printre produsele interzise sau limitate la export către Rusia se numără apa minerală Jermuk, vinurile, coniacurile, diverse legume și fructe, dar și flori și produse din pește. Aceste măsuri au fost anunțate în săptămânile premergătoare alegerilor, oficial sub pretextul unor încălcări ale reglementărilor sanitare și fitosanitare.
Deși producătorii autohtoni nu au comunicat încă amploarea pagubelor cauzate, premierul Pașinian a caracterizat aceste acțiuni ca fiind motivat politic și a asigurat că Armenia va redirecționa exporturile spre piețele alternative, în special cele din Uniunea Europeană. Ca răspuns la dificultățile create de Rusia, Uniunea Europeană a mobilizat un sprijin financiar de 50 de milioane de euro și a facilitat exportul unor produse armean spre state membre UE, printre care Letonia.
Din punct de vedere economic, Armenia depinde considerabil de piața rusă, aceasta reprezentând peste 35% din exporturi, comparativ cu doar 12% destinate UE, cu o dependență aproape totală în unele sectoare agricole. De aceea, Kremlinul dispune de o pârghie puternică pentru a-și impune voința, iar capacitatea Erevanului de a răspunde este limitată.
Experți locali avertizează că o măsură de retorsiune ar putea escalada conflictul, deteriorând și mai mult situația exportatorilor armeni. Mai gravă decât restricțiile actuale este însă amenințarea cu întreruperea livrărilor de gaze naturale, o potențială „armă” economică care ar avea consecințe majore pentru Armenia.
Astfel, în contextul agitat al alegerilor parlamentare, tensiunile ruso-armene reflectă un joc geopolitic complex, în care Rusia încearcă să mențină controlul asupra Armeniei, însă riscă să-și submineze influența dacă presiunile vor provoca un viraj și mai evident al Erevanului către Occident.
