Forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă pe 8 iunie, în spațiul aerian al Letoniei, după ce sistemele rusești de război electronic au deviat aparatul în această zonă. Potrivit unui raport recent al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), această acțiune a fost una intenționată de Rusia.
Forțele Aeriene Letone au informat că avioanele de vânătoare franceze, aflate în misiune de patrulare aeriană în regiunea baltică, au doborât o dronă străină, probabil provenind din Ucraina. Intrarea dronei în spațiul aerian letone s-a realizat sub influența bruiajului electronic rus.
Mai mult, pe 5 iunie, războiul electronic al Rusiei a făcut ca o dronă ucraineană să pătrundă în apele teritoriale românești. Această incursiune a fost folosită de Rusia pentru a răspândi dezinformări, încercând să atribuie Ucrainei rolul de agresor în conflict, într-un efort de a evita responsabilitatea proprie.
Analiza ISW atrage atenția că Kremlinul este susceptibil să continue astfel de provocări, atât în proximitatea, cât și în interiorul granițelor NATO, pentru a justifica eventuale atacuri accidentale sau deghizate sub steag fals, vizând România și statele baltice.
În același raport, se subliniază refuzul continuu al Moscovei de a participa la negocieri de pace cu Ucraina, în pofida multiplelor inițiative ale Kievului. La 7 iunie, liderii britanic, francez și german au emis o declarație comună împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prin care au propus un armistițiu imediat, reluarea negocierilor și menținerea liniei frontului actuale ca bază pentru discuții viitoare.
Președintele Zelenski a confirmat în cadrul unui interviu pentru Sky News că s-a întâlnit recent cu oligarhul rus Roman Abramovici, care acționează ca mediator pentru Vladimir Putin. În cadrul acestei întâlniri, Zelenski a exprimat disponibilitatea Ucrainei de a îngheța linia frontului și de a relua negocierile, inclusiv prin dialog direct cu liderul rus. Totodată, Zelenski a adresat o scrisoare deschisă lui Putin, propunând o întâlnire la nivel înalt, însă oferta a fost respinsă de Kremlin.
Pe 8 iunie, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a reafirmat angajamentul Moscovei față de presupusele „înțelegeri” de la summitul din Alaska din 2025, folosind lipsa de transparență privind aceste acorduri pentru a crea o imagine falsă despre disponibilitatea Rusiei de a negocia.
De asemenea, reprezentanți ai Comitetului de Apărare al Dumei de Stat, Andrei Kartapolov și Viktor Sobolev, au calificat drept „inacceptabile” propunerile internaționale pentru pace, susținând că obiectivele militare ale Rusiei pot fi atinse doar prin avansarea până la granițele vestice ale Ucrainei.
