Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, convocată de România pe 1 iunie 2026 pentru a discuta incidentul dronei prăbușite la Galați, a fost marcată de schimburi tensionate între reprezentanții români și cei ruși. Vasili Nebenzia, ambasadorul Federației Ruse la ONU, a calificat acuzațiile României drept lipsite de fundament și a acuzat autoritățile române de inconsistență în comunicare, citând declarațiile președintelui Nicușor Dan ca exemplu.
Reprezentantul rus a criticat convocarea „în grabă” a reuniunii și a susținut că aceasta servește doar intereselor occidentale, declarând că detaliile oferite de România privind căderea dronei sunt problematice atât din punct de vedere factual, cât și tehnic. Nebenzia a subliniat că operațiunile militare ruse din ziua incidentului, 29 mai, au vizat infrastructura militară din Portul Reni, regiunea Odessa, ca reacție la atacurile ucrainene asupra țintei civile din Rusia.
De asemenea, ambasadorul a menționat disponibilitatea Rusiei de a participa la o anchetă obiectivă, dar doar dacă îi vor fi puse la dispoziție datele și fragmentele dronei. În această replică, Nebenzia a preluat argumentele exprimate de Nicușor Dan și a reiterat acuzațiile propagate în mediul online de conținut proruse.
În privința originii dronei, diplomatul rus a sugerat că aceasta ar proveni din Ucraina, contrar dovezilor tehnice prezentate de președintele Nicolae Dan care identifică modelul ca fiind GERAN-2, specific Rusiei. Nebenzia a subliniat necesitatea ca evaluările să se bazeze pe fapte, nu pe afirmații politice, criticând „incoerențele” din declarațiile oficialilor români. Acesta a menționat schimbările de poziție cu privire la incident, de la presupusa lovitură rusească asupra unui obiectiv civil până la ipoteza intervenției antiaeriene ucrainene care ar fi deviat traiectoria dronei spre spațiul aerian românesc. În plus, a trecut cu vederea ipoteza unei provocări orchestrate de Kiev pentru a stimula implicarea NATO.
Nebenzia a contestat de asemenea amploarea pagubelor provocate, afirmând că impactul dronei nu ar corespunde cu efectele unui atac rusesc: „Dacă o asemenea dronă ar fi lovit un bloc de locuințe, pagubele ar fi fost mult mai serioase decât incendiul limitat prezentat în mass-media românească”.
Reacția României prin ministrul de externe Oana Țoiu
În replică, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a justificat convocarea reuniunii prin gravitatea situației și a subliniat că este prima dată în 70 de ani când România a solicitat o întâlnire urgentă a Consiliului de Securitate pe o problemă de securitate internă. „Acționăm pentru protejarea cetățenilor noștri și pentru a contribui la oprirea războiului de la granițele noastre”, a declarat Țoiu.
Ministrul a evidențiat importanța protejării adevărului, care riscă să fie distorsionat. „Uneori, cei fără argumente încearcă să evite responsabilitatea și să răspândească povești false. Prezența noastră în această reuniune are scopul clar de a apăra realitatea și de a ne asigura că victimele agresiunii nu sunt confundate cu agresorii”, a adăugat Oana Țoiu.
Ea a mai amintit că, de la debutul războiului de agresiune asupra Ucrainei, incursiunile dronelor ruse în spațiul aerian românesc s-au repetat de peste 30 de ori doar în acest an, cu o tendință crescătoare, punctând faptul că incidentul de la Galați este primul în care cetățeni români au fost afectați direct.
