În anul 2024, românii au fost cea mai numeroasă categorie de cetățeni străini înrolați ca suspecți în anchetele penale desfășurate în Austria, conform unei analize realizate de Departamentul de Cercetare Statista, bazată pe date oficiale furnizate de Poliția austriacă (PKS).
Datele arată că, din totalul de aproximativ 335.900 suspecți înregistrați în Austria în 2024, aproape jumătate (46,8%) au fost cetățeni străini, adică în jur de 157.000 de persoane. Din acest număr, 18.900 erau cetățeni români, poziționând România pe primul loc în această statistică. Pe locurile următoare se situează cetățenii germani, cu circa 13.600 de suspecți, și cei sirieni, cu aproape 11.900 de persoane implicate în anchete penale.
Clasamentul celor mai frecvent întâlnite naționalități în rândul suspecților străini, conform datelor PKS și Ministerului de Interne austriac, este următorul:
- România: 18.900 suspecți
- Germania: 13.600 suspecți
- Siria: 11.900 suspecți
- Serbia: 11.600 suspecți
- Afganistan: 6.300 suspecți
În context, europarlamentarul austriac Roman Haider, reprezentant al Partidului Libertății (FPÖ), a comentat că aceste cifre sunt un efect al politicilor migratorii din ultima decadă, pe care le califică drept „dezastruoase”. În aceeași tonalitate, Karl Mahrer, președintele Partidului Popular Austriac (ÖVP) din Viena, a criticat programele sociale și politicile de migrație ale capitalei, sugerând că acestea creează „magneți pentru criminalitate”.
Semnificația datelor și definiția „străinilor” în statistici
Este important de precizat că aceste date provin din Statistica Criminalității Polițienești (PKS), care reflectă numai infracțiunile raportate oficial și înregistrate de poliție. Astfel, cifrele nu includ infracțiunile neraportate sau neidentificate, denumite și „cifra neagră” a criminalității. Totodată, statisticile indică numărul suspecților identificați, fără a oferi informații despre finalizarea anchetelor sau condamnările pronunțate.
Definiția „străinilor” folosită în aceste statistici cuprinde toate persoanele fără cetățenie austriacă, indiferent dacă acestea locuiesc temporar sau permanent în Austria. Aceasta diferă de conceptul mai larg de „origine migratorie”, care include și cetățenii născuți în Austria cu părinți imigranți.
Comunitățile de cetățeni străini sunt în general legate de fluxurile migratorii. Printre cele mai numeroase grupuri de imigranți din Austria se află germanii, românii și ucrainenii, germanii fiind cei mai mulți, urmați de români și turci. Diferite zone urbane, cum ar fi Viena, au o structură demografică distinctă, cu o prezență mai accentuată a comunităților sârbe și siriene.
Este esențial să subliniem că aceste statistici acoperă exclusiv cazurile raportate poliției și indică doar etapa de suspectare, nu și verdictul instanțelor. Datele PKS reflectă activitatea de investigare și raportare, fără a capta în întregime nivelul real al criminalității din comunități.
Exemplu recent: Un grup de români suspectat de mai multe spargeri în Austria
Incidența românilor ca suspecți în infracțiuni în Austria este confirmată și de cazuri recente. Poliția din Austria Inferioară a destructurat săptămâna trecută un grup format din șapte cetățeni români, acuzați de o serie de spargeri și furturi comise în perioada iulie-noiembrie 2025 în diverse regiuni, inclusiv Austria Inferioară, Austria Superioară și Viena.
Investigațiile arată că aceste persoane ar fi acționat coordonat, vizând în special șantiere de construcții și companii, de unde au fost sustrase utilaje și echipamente. Pagubele estimate depășesc 200.000 de euro.
