În anul 2024, cetățenii români au ocupat primul loc în topul naționalităților străine implicate în anchetele penale derulate de autoritățile austriece, relevă o analiză realizată de Departamentul de Cercetare Statista, pe baza datelor oficiale ale statisticii polițienești austriece (PKS).
Dintre cele aproximativ 335.900 de persoane suspectate în diverse cazuri în Austria în acest an, aproape jumătate, respectiv 46,8%, erau cetățeni străini, însumând un număr de circa 157.000 de suspecți. Printre aceștia, românii sunt fruntași, cu aproximativ 18.900 de persoane identificate de poliția austriacă.
Pe următoarele locuri în clasament se află cetățenii germani, cu aproximativ 13.600 de suspecți, urmați de sirieni – aproximativ 11.900, și sârbi, cu în jur de 11.600 de suspecți. De asemenea, persoanele din Afganistan au fost raportate ca suspecți în număr de circa 6.300, conform datelor analizate de Ministerul de Interne din Austria și Sistemului de Statistică a Criminalității Polițienești.
Europarlamentarul austriac Roman Haider, din cadrul Partidului Libertății (FPÖ), a comentat că aceste cifre reflectă „consecințele unei politici de migrație ineficiente din ultimul deceniu”. Pe de altă parte, Karl Mahrer, președintele Partidului Popular Austriac (ÖVP) din Viena, a criticat programele de asistență socială și politica de migrație locală, caracterizându-le drept „atractorii criminalității”.
Ce reflectă statisticile oficiale?
Datele provin din Sistemul de Statistică a Criminalității Polițienești (PKS), care contabilizează doar infracțiunile înregistrate și raportate poliției. Aceasta înseamnă că numerele reflectă cazurile cunoscute autorităților și nu includ infrațiunile neraportate sau necunoscute („cifra neagră”). Totodată, aceste statistici nu oferă informații despre verdictul final al proceselor judiciare, ci doar despre etapa inițială de identificare a suspecților.
Definiția „străinilor” în cadrul statisticii austriece
Este important de menționat că, în aceste date, „străinii” sunt definiți ca persoanele fără cetățenie austriacă, indiferent dacă locuiesc temporar sau permanent în Austria. Aceasta diferă de conceptul de „origine migratorie” care include și persoanele de a doua generație, născute în Austria, dar cu părinți imigranți.
Prezența cetățenilor străini în Austria este legată de fluxurile migratorii. Cele mai mari comunități sunt cele ale germanilor, românilor și ucrainenilor. La nivelul populației străine rezidente, germanii sunt cei mai numeroși, urmați îndeaproape de români și turci. În zone urbane precum Viena, structura comunităților este diferită, cu o prezență semnificativă a comunităților sârbe și siriene.
Cazuri recente implicând cetățeni români
Exemple concrete ale implicării românilor în infracționalitatea din Austria nu sunt rare. Spre exemplu, săptămâna trecută, autoritățile din Austria Inferioară au destructurat o grupare formată din șapte cetățeni români, suspectați că au comis o serie de spargeri și furturi în perioada iulie-noiembrie 2025 în mai multe regiuni austriece, inclusiv în Viena. Aceștia vizau în special șantiere de construcții și firme, de unde au furat utilaje și echipamente de valoare, cauzând pagube de peste 200.000 de euro.
