În anul 2024, cetățenii români au ocupat primul loc în topul naționalităților străine implicate în investigații penale din Austria, potrivit unei analize realizate de Departamentul de Cercetare Statista, bazată pe datele oficiale ale Poliției Austriece (PKS).
În total, Austria a înregistrat aproximativ 335.900 de suspecți în anchete penale, dintre care aproape jumătate, 46,8%, au fost străini, adică circa 157.000 de persoane.
Dintre aceștia, aproximativ 18.900 erau cetățeni români, plasând România pe prima poziție în clasamentul naționalităților implicate în infracțiuni. Pe locurile următoare se situau cetățenii germani, cu aproximativ 13.600 de suspecți, și cei sirieni, cu circa 11.900 de persoane.
Alte naționalități importante menționate în raport sunt sârbii (11.600 suspecți) și afganii (6.300 suspecți). Totalul suspecților străini reflectă o diversitate semnificativă, în concordanță cu fluxurile migratorii din Austria, unde comunitățile de germani, români și ucraineni sunt printre cele mai mari.
Europarlamentarul austriac Roman Haider (FPÖ) a atribuit această situație politicilor migratoare din ultimul deceniu, pe care le consideră ineficiente, în timp ce președintele Partidului Popular Austriac din Viena, Karl Mahrer, a criticat sistemele de asistență socială, pe care le vede ca un factor ce atrage infracționalitatea.
Interpretarea datelor și contextul definitoriu
Statisticile provin din Sistemul de Statistică a Criminalității Polițienești (PKS) și reflectă doar infracțiunile raportate și cazurile investigate de poliție, fără a include faptele neraportate („cifra neagră”) sau rezultatul final al proceselor judiciare.
În aceste date, „străinii” sunt definiți ca toți cetățenii care nu au pașaport austriac, indiferent dacă locuiesc temporar sau permanent în Austria. Această definiție nu coincide cu cea de „origine migratorie”, care ia în calcul și persoanele născute în Austria, dar cu părinți imigranți.
Mai mult, structura comunităților de imigranți diferă în funcție de regiune. De exemplu, în Viena, comunitățile sârbă și siriană sunt mai bine reprezentate decât în alte zone.
Caz concret ilustrativ
Un recent caz de infracționalitate în care cetățenii români au fost suspecți viza un grup organizat, ce a comis 22 de spargeri pe parcursul lunilor iulie-noiembrie 2025 în Austria Inferioară, Austria Superioară și Viena. Grupul, compus din șapte români, a vizat în special șantiere de construcții și firme, cauzând pagube estimate la peste 200.000 de euro.
