Românii nu au renunțat la călătoriile în străinătate, în pofida inflației ridicate, devalorizării leului și tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, potrivit datelor recente. În luna martie a acestui an, cheltuielile turiștilor români în afara țării au crescut cu 20% comparativ cu aceeași lună a anului trecut, subliniind că turismul internațional rămâne o prioritate pentru consumatori.
Conform Băncii Naționale a României, doar în luna martie 2026, românii au cheltuit 760 milioane de euro în deplasările externe, marcând un ritm accelerat de creștere chiar și într-un context geopolitic complicat.
Bilanțul primului trimestru 2026
Pe parcursul primelor trei luni ale anului 2026, cheltuielile totale ale românilor pentru vacanțe în străinătate au atins 2,1 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 33% față de perioada similară a anului trecut. În 2025, suma investită s-a ridicat la 1,8 miliarde de euro, iar tendințele actuale indică posibilitatea unui nou record anual, depășind astfel pragul de 10 miliarde de euro atins anul trecut.
Vacanțele, o prioritate pentru români
Modul în care românii își gestionează bugetul familiei se schimbă considerabil. Vacanțele au devenit o cheltuială esențială ce nu poate fi amânată, iar pentru a-și asigura fondurile necesare, mulți decid să reducă alte cheltuieli cotidiene și să amâne investiții pe termen lung. Consumatorii limitează astfel achizițiile interne, fapt evidențiat de scăderea consumului pe plan local în luna martie.
Această stabilitate a turismului extern este susținută de factori importanți precum extinderea rețelei de zboruri low-cost, accesul facil la pachetele turistice city-break și all-inclusive, dar și digitalizarea rapidă a platformelor de rezervare online.
Impact economic asupra României
Deși turismul intern crește lent, transferul masiv de resurse financiare către destinațiile externe afectează balanța comercială a României, ducând la un deficit al balanței turistice de peste un miliard de euro în primul trimestru al acestui an. Această situație generează presiuni suplimentare asupra indicatorilor macroeconomici naționali.
