În anul 2024, românii au ocupat primul loc în topul naționalităților străine implicate în investigații penale în Austria, potrivit unei analize realizate de Departamentul de Cercetare Statista, bazată pe statisticile polițienești (PKS).
Conform datelor oficiale, în Austria au fost înregistrate în total aproximativ 335.900 de persoane suspectate de infracțiuni, dintre care aproape jumătate, respectiv 46,8%, aparțin cetățenilor străini, totalizând circa 157.000 de suspecți. Dintre aceștia, aproape 18.900 sunt cetățeni români, fiind astfel cea mai numeroasă categorie de suspecți străini.
Pe următoarele poziții în clasament se situează germanii, cu circa 13.600 de suspecți, și sirienii, cu aproximativ 11.900 de persoane. Alte naționalități cu un număr semnificativ de suspecți sunt sârbii (11.600) și afganii (6.300).
Aceste cifre reflectă doar infracțiunile raportate și înregistrate de poliție, excluzând astfel faptele care nu au fost depistate sau sesizate autorităților. Totodată, datele nu indică dacă suspecții au fost ulterior condamnați, ci doar că au fost identificați în urma anchetelor.
În ceea ce privește definirea „străinilor” în cadrul acestor statistici, se ia în calcul orice persoană care nu deține cetățenia austriacă, indiferent dacă are statut de rezident permanent sau doar temporar pe teritoriul Austriei. Aceasta este o distincție importantă față de conceptul de „origine migratorie”, care cuprinde și persoanele născute în Austria cu părinți străini.
Prezența cetățenilor străini în Austria este direct legată de migrație, cele mai mari comunități de imigranți fiind cele germane, românești și ucrainene. De exemplu, germanii sunt grupul cel mai numeros de străini rezidenți, urmați de români și turci, în timp ce în orașe precum Viena, structura demografică implică o majoră reprezentare a comunităților sârbe și siriene.
Un exemplu recent care subliniază implicarea cetățenilor români în infracțiuni este destructurarea, în Austria Inferioară, a unui grup format din șapte români suspectați de o serie de spargeri și furturi în perioada iulie-noiembrie 2025. Grupul a fost acuzat de furturi organizate din șantiere și firme, cauzând pagube estimate la peste 200.000 de euro.
Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Europarlamentarul austriac Roman Haider (FPÖ) a atribuit aceste cifre politicilor de migrație pe care le consideră „dezastruoase” în ultimul deceniu. La rândul său, Karl Mahrer, președintele ÖVP Viena, a criticat programele sociale și politicile migratorii ale capitalei pentru că le consideră „magneți pentru criminalitate”.
În concluzie, statisticile PKS oferă o imagine asupra activității poliției și a investigațiilor efectuate, dar nu pot fi interpretate drept o reflectare completă a nivelului real al criminalității în rândul comunităților străine din Austria.
