În anul 2024, românii s-au situat pe prima poziție în topul naționalităților străine implicate în anchete penale desfășurate pe teritoriul Austriei, relevă o analiză a Departamentului de Cercetare Statista, bazată pe datele oficiale ale statisticii polițienești (PKS).
Din totalul de aproximativ 335.900 de suspecți înregistrați în Austria în 2024, aproape jumătate, respectiv 157.000, au fost cetățeni străini. Românii reprezintă cea mai importantă pondere a acestui segment, cu 18.900 de persoane implicate în investigații penale.
Pe locurile următoare în topul suspecților străini se află cetățenii germani, cu circa 13.600 suspecți, și sirienii, a căror cifră se ridică la aproximativ 11.900. Alte naționalități notabile includ sârbii, cu 11.600 suspecți, și afganii, cu 6.300.
Politicieni austrieci au comentat aceste cifre controversate. Europarlamentarul Roman Haider, din Partidul Libertății (FPÖ), a atribuit această situație „politicilor dezastroase de migrație din ultimul deceniu”. De asemenea, Karl Mahrer, președintele ÖVP la nivel local în Viena, a criticat programele de asistență socială, considerându-le „magneți pentru criminalitate”.
Contextul și limitările statisticii
Datele analizate provin din Sistemul Statistic al Criminalității Polițienești (PKS), care cuprinde doar infracțiunile raportate și înregistrate de forțele de ordine. Astfel, cifrele nu reflectă neapărat totalitatea faptelor ilegale, nefiind incluse incidentele neraportate sau neidentificate.
Mai mult, aceste statistici indică numai faptul că un suspect a fost identificat în cadrul anchetei, fără a oferi informații despre concluziile finale, cum ar fi condamnările sau achitările în instanță.
Definiția „străinilor” utilizată în aceste date cuprinde toate persoanele fără cetățenie austriacă, indiferent dacă locuiesc permanent sau temporar în Austria. Aceasta diferă de conceptul de „origine migratorie”, care ține cont și de persoanele născute în Austria cu părinți imigranți.
Comunitățile de cetățeni străini variază în funcție de regiune. În Austria, cele mai numeroase grupuri sunt formate din germani, români și ucraineni, în timp ce în orașe precum Viena, prezența unor comunități ca sârbă sau siriană este mai accentuată.
Cazuri recente relevante
Prezența românilor în rândul suspecților nu este una izolată. Săptămâna trecută, Poliția din Austria Inferioară a destructurat un grup format din șapte cetățeni români, acuzați de comiterea a 22 de spargeri și furturi în perioada iulie – noiembrie 2025, în mai multe regiuni, inclusiv în Austria Inferioară, Austria Superioară și Viena. Aceștia ar fi acționat organizat, vizând în special șantiere de construcții și firme, de unde au sustras utilaje și echipamente în valoare de peste 200.000 de euro.
Aceste date oferă o perspectivă asupra activității poliției și asupra investigării delincvenței în Austria, fără a oferi însă o imagine completă a criminalității reale sau a contextului social din care provin suspecții.
