Pe 11 august, Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a demarat procedurile tehnice necesare pentru oprirea controlată a Unității 2, ca urmare a nivelului scăzut al debitului Dunării și a situației apei în zona de aspirație a pompelor de răcire, a anunțat Ministerul Energiei. Acest eveniment ridică întrebarea asupra consecințelor pentru sistemul energetic național, aspect analizat în detaliu de expertul în energie Ionuț Purica.
Prof. univ. dr. ing. Ionuț Purica, specialist recunoscut în domeniul energiei nucleare, fost președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive și al Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica, explică faptul că măsurile adoptate până acum sunt reactive, nu predictive. Potrivit acestuia, oprirea unității este o soluție tehnică necesară pentru a proteja echipamentele, mai ales pompele de răcire, de acumularea de mâl și impurități provenite din ape cu debit scăzut.
Ministerul Energiei a anunțat deja măsuri pentru compensarea energiei care nu va mai fi produsă, printre care se numără importurile din sistemele energetice regionale și europene, repunerea în funcțiune a grupului Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, precum și utilizarea capacităților suplimentare ale Hidroelectrica, în limitele resurselor disponibile.
Contextul și consecințele opririi Unității 2
Ionuț Purica subliniază faptul că în fața unor condiții hidrologice nefavorabile — cu referire la debitul foarte scăzut al Dunării, care în prezent este de aproximativ 1350 mc/s — oprirea controlată a Unității 2 devine inevitabilă pentru a evita deteriorarea echipamentelor. Operațiunea se desfășoară în pași bine definiți: reactorul încetează reacția de fisiune, iar căldura reziduală este preluată în continuare, asigurându-se în paralel funcționarea sistemului de răcire. Turbina și turbogeneratorul sunt oprite pentru a proteja instalațiile.
Expertul amintește situații similare din trecut, precum oprirea Unității 1 în 2003, cauzată de condiții hidrologice asemănătoare. Aceste episoade evidențiază necesitatea unei strategii energetice diversificate și robuste, așa cum prevede Uniunea Europeană prin politicile sale de securitate energetică și de tranziție ecologică.
Măsuri pe termen mediu și lung
În ceea ce privește perspectivele viitoare, Ionuț Purica menționează importanța finalizării Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare, care vor necesita implementarea unor infrastructuri suplimentare, cum ar fi turnuri de răcire. Acesta evidențiază necesitatea cooperării regionale, printre care se numără un acord bilateral între România și Bulgaria pentru stocarea energiei regenerabile prin facilitățile centralei de la Chaira.
Totodată, expertul amintește că, în situații critice, consumatorii rezidențiali sunt protejați și reprezintă ultimul segment vizat în eventualitatea unei crize de energie. El avertizează că dacă s-ar ajunge la afectarea consumatorilor casnici, atunci ar fi vorba despre o situație severă, echivalentă cu un blackout.
În concluzie, oprirea temporară a Unității 2 de la Cernavodă este o măsură tehnică necesară, iar sistemul energetic național este pregătit să compenseze această reducere prin alte surse și importuri, astfel încât să se mențină stabilitatea și să se evite orice impact major asupra populației.
