România continuă să cheltuiască mai mult decât produce, iar diferența este acoperită prin importuri, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-o analiză recentă publicată pe blogul său.
Deși guvernul a reușit să reducă deficitul bugetar în acest an, dezechilibrul extern al țării nu a scăzut pe măsură, iar deficitul de cont curent — diferența dintre fluxurile financiare externe, majoritar prin comerț — ar putea rămâne peste 7% din PIB și în 2026. Acest nivel reprezintă unul dintre cele mai ridicate dezechilibre externe din Uniunea Europeană.
Marinescu explică că această situație rezultă din faptul că cererea românilor crește mai rapid decât poate răspunde economia națională. Ce nu este produs pe plan intern trebuie importat pentru a satisface aceste nevoi, în timp ce exporturile nu țin pasul cu importurile.
Impactul asupra economiei și pieței muncii este semnificativ. Importurile susțin producția și locurile de muncă în alte țări, în vreme ce România devine din ce în ce mai dependentă de capitalul extern, cu toate riscurile aferente.
Bugetul s-a îmbunătățit, însă deficitul extern rămâne o provocare
În 2024, România s-a confruntat cu o creștere simultană a "deficitelor gemene" — bugetar și extern — cauzată de cheltuielile publice necontrolate, amintește oficialul BNR. Ajustările bugetare implementate în 2025 au redus deficitul bugetar, conform datelor pentru primul semestru al anului, însă deficitul de cont curent nu a scăzut în aceeași măsură.
Raportul recent al FMI subliniază că dezechilibrele externe nu pot fi corectate sustenabil prin restricții temporare ale importurilor sau prin bariere comerciale. Soluția durabilă este sporirea producției interne și creșterea competitivității economice.
Un paradox agricol: exportăm materii prime, importăm produse finite
Un exemplu ilustrativ provine din sectorul agricol, unde România rămâne unul dintre principalii exportatori de cereale din UE, cu peste 10,3 milioane de tone exportate între iulie 2025 și mai 2026, fiind devansată doar de Franța și depășind Germania și Polonia.
În ultimii cinci ani, comerțul cu cereale a generat un surplus mediu de 0,8% din PIB. Totuși, acest succes este umbrit de faptul că România exportă materii prime agricole, dar importă produse alimentare procesate, cum ar fi biscuiții, care au o valoare adăugată mai mare. Astfel, deficitul comercial pe segmentul produselor alimentare procesate a fost de aproximativ 1,8% din PIB în perioada 2021-2025, de două ori mai mare decât câștigurile din cereale.
Prin urmare, nu doar volumul exporturilor contează, ci și natura produselor exportate — materie primă versus bunuri procesate cu valoare adăugată ridicată.
Lecții din experiența Poloniei
Marinescu evidențiază exemplul Poloniei, care a reușit să păstreze în țară o parte mai mare a lanțului agroalimentar, de la producția agricolă până la comercializarea produselor finite. Această strategie a permis Poloniei să înregistreze excedente comerciale importante în sectorul alimentar.
Diferența dintre cele două economii arată că avantajul competitiv nu constă doar în volumele exportate, ci și în capacitatea de a valorifica cât mai mult din valoarea produselor în economia internă.
Finanțarea deficitului extern se schimbă în mod nesustenabil
Un alt aspect problematic este sursa finanțării deficitului extern. În urmă cu aproximativ două decenii, România atragea preponderent investiții străine directe — capital stabile pentru fabrici și afaceri locale. În ultimii ani, însă, această sursă a fost înlocuită de investiții de portofoliu și de împrumuturi externe.
Deși această metodă acoperă deficitul pe termen scurt, ea implică costuri mai ridicate și un risc sporit, deoarece investitorii financiari pot retrage rapid fondurile în funcție de evoluțiile pieței.
În prezent, România beneficiază de o poziție confortabilă în ceea ce privește lichiditatea externă, susținută de rezervele BNR și de un serviciu al datoriei relativ scăzut în raport cu exporturile. Cu toate acestea, viceguvernatorul avertizează că această plasă de siguranță nu substituie necesitatea unor reforme economice profunde.
Ratingul Fitch și motivul menținerii sale
În încheiere, Cosmin Marinescu explică decizia agenției Fitch de a menține ratingul României, pe care o consideră justificată. Printre motive se numără reducerea deficitului bugetar cu 1,65 puncte procentuale din PIB în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară din 2025 și perspectiva unei scăderi substanțiale a inflației în lunile următoare.
