În această dimineață, la ora 10:53, a fost oprită controlat Unitățila 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, ceea ce a lăsat țara fără energie nucleară și a întărit tensiunile din sistemul energetic, deja afectat de o secetă prelungită care reduce producția hidroenergetică.
Guvernul continuă să asigure că sistemul energetic național este stabil, însă datele privind consumul și importurile recente indică o situație dificilă.
Consumul și prognoza pentru zilele următoare
În seara precedentă, vârful de consum instantaneu în România a ajuns la circa 7.000 MW, cu aproximativ 300 MW sub estimările inițiale ale Dispecerului Energetic Național. Pentru 13 august, autoritățile anticipează un consum maxim de aproximativ 6.900 MW, cu o presiune accentuată în intervalul serii (18:00 - 23:00), când producția solară este inexistentă iar energia eoliană nu reușește să compenseze această lipsă. Tendința de consum ridicat se menține, alimentată de temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor.
Deficitul de producție și dependența crescândă de importuri
Oprirea ambelor reactoare nucleare de la Cernavodă (Unitatea 1 fiind oprită de două săptămâni, tot din cauza secetei) a determinat o scădere imediată cu 20% a producției interne de energie electrică. Pentru a suplini acest deficit semnificativ, România depinde din ce în ce mai mult de importuri și sursele tradiționale, precum cărbunele.
Estimările pentru consumul maxim de diseară indică un necesar de importuri de până la 2.300 MW, un nivel record ce reprezintă mai mult de o treime din consumul total național. Capacitatea maximă de import pe rețeaua transfrontalieră este de 4.000 MW.
În plus, sistemul energetic a pus în funcțiune de urgență Grupul Rovinari 4 pe cărbune, cu o capacitate de 330 MW, și a mobilizat cel puțin 300 MW din resursele Hidroelectrica.
La nivel european, România a notificat Comisia Europeană că nu va opri la 31 august un grup energetic de 330 MW la Turceni și două grupuri la Craiova cu o putere totală de 300 MW, pentru a menține capacitatea de producție necesară în această perioadă critică.
Producția eoliană a variat semnificativ, atingând aproape 1.600 MW miercuri la prânz, însă scăzând abrupt la 55 MW în aceeași după-amiază, ceea ce indică o volatilitate ridicată în producția din surse regenerabile.
Astfel, în ciuda declarațiilor oficiale despre stabilitatea sistemului, România rămâne într-o situație de fragilitate, reliantă pe importuri, în special din Bulgaria (care asigură între 25 și 30% din necesarul în perioadele critice), precum și pe arderea cărbunelui pentru a preveni deconectările masive în industrie.
