Cu guvernul interimar în funcție de aproape două luni, cu puteri limitate, și în contextul unor dispute politice intense, România nu a reușit să avanseze implementarea unor reforme-cheie din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste reforme trebuiau să fie deja puse în practică, însă rămân încă nesoluționate, punând în pericol accesarea integrală a fondurilor europene.
PNRR aduce 21 de miliarde de euro României între 2021 și septembrie 2026, sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase, cu dobânzi de maximum 3,5%. Printre reformele întârziate se numără adoptarea Legii salarizării unitare pentru angajații din sectorul public, decarbonizarea, revizuirea Codului Urbanismului și finalizarea modernizării Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Actualul guvern, demis prin moțiune de cenzură încă din 5 mai, nu mai poate promova legi sau ordonanțe de urgență. În același timp, Parlamentul rămâne blocat deoarece actele normative esențiale pentru progresul reformelor fie nu au fost înaintate, fie sunt blocate din cauza disputelor dintre partide. În plus, până la formarea unui nou guvern, este incert dacă noua guvernare va continua cu aceleași reforme sau va adopta un alt plan de acțiune.
La audierile candidaților pentru viitorul guvern, desfășurate pe 21 iunie, deputați au exprimat îngrijorări față de creșterea bugetară prevăzută în programul de guvernare, întrebându-l pe Alexandru Nazare, posibil ministru al Finanțelor, cum se justifică aceste creșteri în contextul reformelor PNRR.
Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, a reiterat în repetate rânduri angajamentul liderilor politici de a evita conflicte în ceea ce privește implementarea proiectelor europene din PNRR. Cu toate acestea, tensiunile politice au dus la demiterea guvernului Ilie Bolojan, susținut de PSD și AUR și au împiedicat reformarea administrației și creșterea salariilor în sectorul public.
Conform calendarului PNRR, până la 31 august instituțiile publice trebuie să finalizeze reforme și mii de investiții în valoare totală de 8,7 miliarde de euro. Marius Vasiliu, fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și expert în domeniu, atrage atenția că aproximativ 7.700 de investiții derulate pe bază de granturi au un grad de implementare sub 30%.
Ca exemplu, investițiile din sectorul apei, pentru care România poate beneficia de 403 milioane de euro prin PNRR, riscă să nu fie accesate integral din cauza întârzierilor. De asemenea, domeniul mediului, care include gestionarea deșeurilor și protecția pădurilor, ar putea atrage aproape 900 de milioane de euro, însă termenele limită se apropie rapid.
Stadiul investițiilor în infrastructura de transport este mai avansat, aproximativ 55% din proiecte fiind executate, dar și aici există riscuri de penalizări financiare. Până în prezent, România a atras peste 12 miliarde de euro din cele 21 de miliarde disponibile, în patru tranșe. Ultimele tranșe, a cincea și a șasea, pot fi solicitate până la sfârșitul lunii septembrie 2026, dacă țara respectă condițiile asumate.
Recent, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a încheiat la Bruxelles a treia rundă de negocieri privind PNRR. El a anunțat că s-au obținut ajustări realiste ale indicatorilor și reformulări ale jaloanelor, evitând astfel riscul penalizărilor financiare majore. Aceste modificări au fost esențiale pentru a păstra accesul României la fondurile europene în condiții avantajoase.
