România intră în faza finală a implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termenul limită stabilit pentru 31 august. Dintr-un buget total rectificat recent la 20,1 miliarde de euro, rămâne în balanță o sumă de aproximativ 7,57 miliarde euro, care trebuie valorificată până la capăt, punând la încercare capacitatea administrației de a încheia și recepționa lucrările în timp util.
Din peste 15.000 de proiecte active în cadrul PNRR, aproximativ 4.500 nu au fost încă finalizate și recepționate, conform datelor disponibile pe platforma Monitor PNRR. În etapa actuală, provocarea nu constă în lansarea de noi licitații, ci în gestionarea completă a procesului administrativ — întocmirea proceselor-verbale, înscrierea lucrărilor în cartea funciară și încărcarea documentației în sistemul electronic.
Măsuri de urgență pentru proiectele întârziate
Pentru a evita pierderea fondurilor în cazul întârzierilor tehnice minore, autoritățile au introdus posibilitatea recepției parțiale excepționale prin Legea nr. 141/2026. Această facilitate permite decontarea proiectelor în situația în care partea esențială a lucrărilor este terminată, iar restul, ce reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului, să fie finalizate în termen de 120 de zile. Restricția exclude însă proiectele ce implică siguranța, rezistența ori eficiența energetică a clădirilor.
Printre investițiile majore aflate sub presiunea timpului se numără segmente din autostrada A7 (tronsoanele Focșani–Bacău și Bacău–Paşcani), modernizări pe rutele feroviare Arad–Timişoara–Caransebeş și Cluj–Episcopia Bihor, precum și achiziția și reabilitarea de locomotive și vagoane.
În sectorul sănătății, proiectele critice includ lucrări de modernizare la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Balotești, Spitalul Județean Bistrița și Spitalul Clinic Județean Cluj, alături de livrarea a 200 de ambulanțe moderne și construirea pavilionelor de politraumă de la Craiova și Sibiu. În domeniul educației, peste 110 creșe trebuie să fie finalizate și echipate corespunzător.
Miza reformelor legislative și Cererea de Plată nr. 5
Pe lângă avansul fizic al proiectelor, deblocarea plăților este condiționată și de adoptarea reformelor legislative. Cererea de Plată nr. 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro, a fost depusă pe 14 august 2026 și se bazează pe 75 de jaloane și ținte asumate. Recent, un succes important a fost renegocierea jalonului 119a privind capacitățile pe cărbune, reducând semnificativ penalitatea impusă de Comisia Europeană, de la 770 milioane de euro la circa 77 milioane de euro.
Scenarii privind utilizarea fondurilor europene
Experții prevăd trei scenarii pentru evoluția finală a PNRR:
Scenariul optimist anticipează adoptarea rapidă a reformelor rămase și finalizarea proiectelor majore, cu pierderi financiare minime, estimate la câteva zeci de milioane de euro, datorate unor mici încadrări nefinalizate la nivel local.
Scenariul moderat presupune pierderi între 1 și 2 miliarde de euro, în cazul în care reforme critice precum Legea Salarizării Unitare nu sunt aprobate și anumite șantiere de infrastructură rămân blocate.
Scenariul sever ia în calcul ratarea mai multor reforme esențiale și nefinalizarea investițiilor majore în spitale și unități de învățământ, ceea ce ar putea conduce la pierderi ce depășesc 2,5 miliarde de euro.
