România se confruntă cu riscul de a pierde 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ca urmare a blocajului politic care a împiedicat adoptarea unor legi esențiale cerute de Bruxelles. Aceste reforme vizează salarizarea în sectorul public și companiile de stat, multe dintre ele înregistrând pierderi semnificative, a relatat luni, 31 august, cotidianul britanic Financial Times.
Conform sursei, Comisia Europeană a fixat termenul-limită pentru implementarea acestor reforme la 31 august, iar fondurile trebuie utilizate până la sfârșitul acestui an, altfel riscă să fie pierdute. Totuși, Partidul Social Democrat (PSD) s-a opus proiectelor de lege și a părăsit coaliția de guvernare în luna mai, iar partidele politice nu au reușit să ajungă la un consens pentru desemnarea unui nou premier, ceea ce a generat un blocaj prelungit.
Financial Times îl citează pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, candidatul alianței PNL-USR-UDMR la funcția de premier, care descrie această situație drept „un test al adevărului politic”. Potrivit lui Mureșan, reforma salarizării în sectorul public ar elimina inegalitățile și privilegierile politice și ar permite deblocarea celor 770 de milioane de euro.
Europarlamentarul a mai evidențiat faptul că această criză politică a întărit poziția liberalilor de a nu mai forma o coaliție cu PSD, după ce social-democrații au orchestratat demiterea premierului liberal Ilie Bolojan în luna mai, cu sprijinul partidului AUR.
Financial Times punctează și opoziția PSD, care susține că reformele sunt excesiv de stricte și că premierul Bolojan ar fi trebuit să negocieze condiții mai bune cu Bruxelles-ul. Totuși, publicația britanică subliniază că reformele vizează, pe lângă salarizare, rețelele de clientelism care au consolidat influența PSD în administrația publică și în companiile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile sunt încă folosite ca monedă politică la mai bine de trei decenii de la căderea comunismului.
De asemenea, Financial Times notează faptul că multe companii de stat românești trec printr-o perioadă dificilă, fiind împovărate de datorii în valoare de miliarde de euro. Exemplul cel mai semnificativ este cel al operatorului feroviar CFR, care a anunțat pentru acest an pierderi estimate la circa 100 de milioane de euro, iar datoriile companiei depășeau 430 de milioane de euro la finalul anului 2025. CFR se confruntă cronici probleme legate de întreținerea și modernizarea infrastructurii, iar unele servicii feroviare sunt considerate astăzi chiar mai lente decât erau acum un secol.
Totodată, articolul din Financial Times menționează că agențiile de rating monitorizează cu atenție situația din România, întrucât ratingul datoriei suverane este doar cu un pas peste categoria „junk”, ceea ce adaugă un nivel de risc evaluărilor financiare ale țării.
Europarlamentarul liberal Daniel Buda a remarcat și el impactul însemnat al articolului, afirmând că Financial Times confirmă că reformele blocate de PSD nu au vizat doar remunerarea, ci întreaga rețea de clientelism care menține influența partidului în structurile publice și companiile de stat, unde numirile și subvențiile continuă să fie folosite în scopuri politice.
România a ajuns astfel la termenul-limită pentru implementarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, plan aprobat de Comisia Europeană în mai 2021. Premierul destituit Ilie Bolojan a declarat că Guvernul său nu își asumă responsabilitatea pentru blocaj și a promis o raportare oficială în curând.
Contextul politic românesc actual este marcat de o criză ce durează de la 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. În doar câteva zile, miniștrii PSD și-au dat demisia, iar pe 5 mai moțiunea de cenzură susținută de PSD și AUR a fost adoptată, ducând la căderea guvernului după doar 11 luni de mandat.
