În primele șase luni ale anului 2026, România a înregistrat o temperare a deficitului comercial, acesta diminuându-se cu 2% față de perioada similară din 2025, ajungând la 16,5 miliarde euro, ceea ce reflectă o diferență de 332,1 milioane euro mai mică.
Acest rezultat pozitiv se datorează unui avans al exporturilor cu 3%, depășind creșterea importurilor, care s-a situat la 1,7%. În valoare totală, exporturile României au însumat 49 miliarde euro, în timp ce importurile au atins 65,5 miliarde euro.
Automobilele și echipamentele de transport, motorul principal al exporturilor
Structura comerțului exterior a fost dominată de sectorul mașinilor și echipamentelor de transport, care au reprezentat aproape jumătate din totalul exporturilor (46,8%) și peste o treime din importuri (36,5%). Alte produse manufacturate au avut, de asemenea, o contribuție importantă în schimburile externe.
Creșteri notabile la combustibili și produse alimentare
Exporturile de combustibili au crescut cu 10,9%, iar cele de produse alimentare cu 7,8%, aceste din urmă reprezentând 7,5% din totalul exporturilor. Pe de altă parte, vânzările externe de băuturi și tutun s-au redus considerabil, cu 11,3%, scăzând la o pondere de doar 2,3% din total.
Importurile de energie și alimente continuă să crească
La importuri, se remarcă o majorare a achizițiilor de combustibili cu 11,7%, care acum reprezintă 8,7% din totalul importurilor, în contextul creșterii costurilor energetice. România menține un nivel ridicat al importurilor de produse alimentare, acestea ajungând la 9% din totalul bunurilor cumpărate din străinătate.
BNR avertizează asupra persistenței unui deficit extern ridicat
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a atras atenția asupra faptului că deficitul de cont curent – diferența între intrările și ieșirile financiare externe, în special din comerț – ar putea rămâne peste pragul de 7% din PIB și în 2026. Această situație indică faptul că România continuă să consume mai mult decât produce, iar dezechilibrul extern este unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
În acest context, BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, pentru a putea monitoriza cu atenție evoluțiile economice.
Provocări energetice și măsuri guvernamentale
Nuclearelectrica a anunțat că achiziționează energie electrică și din Ucraina cu sprijinul companiei Energocom, furnizor de curent din Republica Moldova. Totodată, reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă urmează să fie oprit în curând din cauza nivelului scăzut al Dunării, potrivit reprezentanților Apele Române.
Seceta severă și reducerea debitului râurilor, inclusiv a Dunării, au accentuat criza energetică, a declarat premierul Ilie Bolojan. Ca urmare, Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pe durata lunii august pentru a gestiona situația de criză.
