România a încasat fonduri pentru patru cereri de plată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acumulând astfel 12,97 miliarde de euro conform datelor oferite de Comisia Europeană. Această performanță situează țara noastră în rândul statelor cu rezultate moderate, la o distanță considerabilă față de liderul incontestabil al UE în acest domeniu, Italia, care a primit plăți pentru nouă cereri, însumând 165,99 miliarde de euro.
Alături de România, alte țări precum Franța, Belgia, Danemarca, Letonia, Finlanda și Irlanda au primit fonduri pentru un total de patru cereri de plată din planurile lor aprobate. Sumele diferă mult – Franța a atras 34,13 miliarde de euro, în timp ce Irlanda a primit doar 928,9 milioane de euro.
Unele state se află într-o poziție și mai modestă, cum sunt Bulgaria, Estonia, Olanda și Austria, care au încasat bani pentru doar trei cereri de plată. De exemplu, Olanda a primit 3,07 miliarde de euro, iar Bulgaria 3,27 miliarde de euro. Situația este mai dificilă pentru Ungaria, care a beneficiat doar de prefinanțarea inițială de 140 de milioane de euro, pe fondul tensiunilor cu Bruxelles-ul în ultimii ani.
Italia, lider detașat în implementarea Planului
Italia domină categoric absorbția fondurilor din PNRR, cu plăți primite pentru nouă cereri în valoare totală de 165,99 miliarde de euro, dintre care 60,72 miliarde provin din granturi, iar 105,27 miliarde sunt împrumuturi. Croația și Portugalia au fiecare câte opt cereri de plată aprobate, cu sume de 7,29 miliarde, respectiv 14,92 miliarde de euro. Grecia și Slovacia sunt la rândul lor peste media europeană, cu șapte cereri de plată și sume de 24,6 miliarde, respectiv 5,21 miliarde de euro.
Spania, deși a primit fonduri pentru numai cinci cereri de plată, a atras o sumă importantă, de 71,36 miliarde de euro, iar Polonia, cu un număr similar de cereri, a încasat aproximativ 34 de miliarde de euro.
Perspectivele României pentru următoarele cereri de plată
În continuare, România urmărește să depună încă două cereri de plată. Prima, ce urmează să fie trimisă cât mai curând, conține un număr redus de jaloane și ținte. Ultima cerere însă va fi mult mai complexă, având peste o sută de jaloane și ținte, inclusiv adoptarea noii legi a salarizării.
Adoptarea acestei legi este esențială deoarece neîndeplinirea sa va determina pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR. Totuși, există incertitudini majore privind respectarea acestui obiectiv, având în vedere că legea nu a fost încă transmisă de Guvern Parlamentului și că ar necesita o sesiune parlamentară extraordinară pentru a putea fi adoptată.
