Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat la începutul lunii mai că România va primi 350 milioane euro din fondurile europene anterior suspendate, însă va pierde circa 459 milioane euro din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferente cererii de plată nr. 3.
Problemele au avut la bază patru jaloane care nu au fost realizate satisfăcător, ceea ce a dus la o suspendare parțială a plăților, decizie comunicată de Comisia Europeană după mai bine de doi ani de la depunerea cererii, în decembrie 2023. Atunci, premier era Marcel Ciolacu și ministru al Investițiilor Europene Adrian Câciu, amândoi membri ai PSD, la care s-a referit implicit ministrul Pîslaru, criticând conducerea anterioară pentru această situație.
Principala sumă pierdută provine de la jalonul privind pensiile speciale, unde din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România reușește să recupereze doar 166 milioane euro. Acest dosar a fost complicat de șase amânări succesive la Curtea Constituțională, iar intervenția premierului Ilie Bolojan a fost decisivă pentru rezolvarea situației.
Un alt jalon major este legat de guvernanța companiilor de stat (AMEPIP), pentru care s-au recuperat 132 milioane euro din totalul blocat de 330 milioane euro. Această reformă presupune asigurarea conducerii profesionale și transparente a firmelor de stat, fără influențe politice, iar eforturile viceprim-ministrului Oana Gheorghiu au fost esențiale pentru accelerarea procesului.
Totodată, în cazul companiilor de stat din sectorul energetic, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, România va pierde 180 milioane euro și va primi doar 48 milioane euro. Problemele identificate de Comisia Europeană au constat în proceduri neclare de selecție a conducerilor și numiri cu caracter politic, ceea ce a afectat criteriile de performanță și transparență.
Ultimul jalon problematic se referă la guvernanța companiilor din sectorul transporturilor (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători), unde s-au semnalat întârzieri și lipsa unor proceduri clare pentru numirile pe baza competenței și transparenței, ceea ce a condus la blocarea unei părți din fonduri.
Ministrul Pîslaru a subliniat că, de la preluarea mandatului său, în iunie 2025, a depus eforturi constante, atât oficiale, cât și informale, pentru a recupera cât mai multe fonduri europene suspendate, reușind să salveze suma de 350,7 milioane euro. Cu toate acestea, din cauza reformelor întârziate, incomplete sau insuficient aplicate în anii anteriori, pierderile au fost semnificative.
În concluzie, autoritățile române sunt chemate să învețe din aceste erori și să accelereze implementarea reformelor PNRR pentru a valorifica integral fondurile europene disponibile, evitând astfel pierderi financiare majore care afectează investițiile esențiale, precum construirea de spitale sau modernizarea companiilor de stat.
