Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri, 1 mai, decizia Comisiei Europene de a acorda României 350 de milioane de euro din fondurile suspendate, dar și pierderea a aproape 459 milioane de euro ca urmare a neîndeplinirii a patru jaloane din cererea de plată nr. 3 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Aceste sume reprezintă banii blocați de peste doi ani, iar rezultatul pune sub semnul întrebării gestionarea reformelor în perioada trecută. Ministrul a subliniat că românii plătesc “nota de plată” pentru lipsa de eficiență a celor aflați în conducere, făcând referire indirectă la conducerea PSD, care era la putere când cererea a fost depusă în decembrie 2023, în vreme ce premier era Marcel Ciolacu, iar ministru al Investițiilor Europene, Adrian Câciu.
În detaliu, Comisia Europeană a constatat că patru jaloane esențiale din PNRR nu au fost îndeplinite corespunzător, ceea ce a condus la suspendarea parțială a fondurilor aferente. Din momentul preluării mandatului, în iunie 2025, Dragoș Pîslaru a depus eforturi susținute, atât oficiale, cât și informale, pentru a recupera cât mai mulți bani.
Astfel, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, în timp ce 458,7 milioane de euro au fost pierduți din cauza reformelor întârziate sau prost realizate în anii anteriori.
Principalul jalon afectat este cel referitor la pensiile speciale. Dintre cei 231 de milioane de euro blocați inițial pe acest segment, 166 milioane de euro au fost recuperați. Procesul a fost complicat, implicând șase amânări la Curtea Constituțională, iar implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan a fost considerată decisivă pentru progres.
Un alt jalon important privește guvernanța companiilor de stat prin AMEPIP, instituția responsabilă cu asigurarea conducerii profesioniste și transparente a firmelor de stat, protejându-le de influențe politice.
România a recuperat 132 milioane de euro dintr-un total suspendat de 330 milioane pentru acest sector, eforturile viceprim-ministrului Oana Gheorghiu fiind esențiale pentru dinamizarea reformei.
Problemele persistă și la companiile importante din sectorul energetic, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Nuclearelectrica, unde comisia a reclamat numiri politice, lipsa unor proceduri clare și absența unor indicatori de performanță. Pe această temă, România pierde 180 milioane de euro, recuperând doar 48 milioane de euro.
De asemenea, companiile de stat din domeniul transporturilor (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători) nu au prezentat în mod satisfăcător dovezi privind selecția transparentă și competitivă a conducerii. Problemele au inclus nefinalizarea unor proceduri și conflicte de interese, ceea ce a contribuit la blocarea fondurilor.
Decizia Comisiei Europene subliniază nevoia continuă de reforme profund puse în aplicare și monitorizate riguros pentru a evita pierderi majore de fonduri europene vitale pentru dezvoltarea României.
