România devine primul stat membru al Uniunii Europene care implementează o schemă de compensare financiară pentru sechestrarea carbonului în acvacultură, prin intermediul programului „Servicii de mediu” (Acțiunea 2.1.4), beneficiind de un buget total de 14,285 milioane de euro. Această măsură vizează sprijinirea a cel puțin 300 de ferme piscicole din întreaga țară, potrivit informațiilor publicate de wall-street.ro.
Conceptul tehnic de evaluare și implementare a fost creat în colaborare cu specialiști ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Acvacultură din Galați și a primit validarea Comisiei Europene, fiind recunoscut ca o inițiativă unică la nivel european. Apelul pentru depunerea cererilor de finanțare a fost deschis din 24 iulie și se va închide pe 6 septembrie 2026.
Detalii privind cuantumul sprijinului și criteriile de calcul
Sprijinul financiar este diferențiat în funcție de tipul de exploatație și tehnologia folosită. Pentru fermele cu acvacultură intensiv-extensivă, compensația poate ajunge până la 174,92 euro pe hectar anual. Fermele în regim semiintensiv, care folosesc hrănirea directă a peștelui, primesc o sumă de până la 97,18 euro pe hectar pe an.
Un aspect important al programului este garanția acordării finanțării tuturor fermierilor eligibili. Conducerea Autorității de Management pentru Programul Acvacultură și Pescuit a precizat că, în cazul depășirii bugetului de 14,2 milioane de euro, sumele alocate vor fi ajustate proporțional, pentru a evita respingerea oricărei cereri valide din lipsă de fonduri.
Calculul sprijinului se bazează pe 70% din suprafața specificată în licența oficială de acvacultură. Suma maximă ce poate fi primită de un singur beneficiar este limitată la 50.000 euro pe an, iar intensitatea sprijinului este de 100%.
Condiții obligatorii pentru accesarea fondurilor
Finanțarea este destinată exclusiv fermelor active, astfel încât simpla posesie a unei suprafețe de apă fără activitate piscicolă nu permite accesul la aceste compensații. Pentru a fi considerată activă, exploatația trebuie să dețină licență de acvacultură valabilă, autorizație de mediu și viză anuală de mediu pentru anul în curs.
De asemenea, producția trebuie să fie demonstrată prin livrarea către piață a unei cantități comerciale de pește între 50 și 1.500 kilograme pe hectar anual, raportată la suprafața eligibilă.
O șansă pentru modernizarea sectorului piscicol
Aceste compensații vin într-un moment oportun pentru industria piscicolă românească, care numără peste 1.100 de licențe de acvacultură active. Fondurile pot fi utilizate de fermieri ca capital propriu sau cofinanțare pentru proiecte de modernizare și investiții tehnice.
În continuare, autoritățile pregătesc deschiderea în septembrie a unui nou apel de proiecte axat pe investiții tehnologice în ferme piscicole. Anterior, această măsură a atras un număr limitat de proiecte din cauza lipsei de lichidități, iar pentru a crește participarea au fost inițiate acțiuni de informare regională la Miroslava (județul Iași) și Tulcea, precum și lansarea unei platforme digitale care facilitează verificarea eligibilității fermierilor.
