România a ocupat în 2025 prima poziție în Uniunea Europeană în privința nivelului deficitului bugetar, ajungând la 7,9% din Produsul Intern Brut, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Acest nivel ridicat evidențiază dificultățile persistente în gestionarea finanțelor publice, în ciuda unei creșteri economice notabile în aceeași perioadă.
Datoria publică a României a urcat la 59,3% din PIB în 2025, apropiindu-se de limita maximă de 60% impusă de regulile Uniunii Europene. Această valoare a crescut constant în ultimii ani, de la 49,3% în 2023 și 54,8% în 2024, indicând o tendință de accentuare a vulnerabilității fiscale.
Deficite bugetare ridicate și în alte state UE
Pe lângă România, alte țări membre ale Uniunii Europene au raportat deficite bugetare semnificative în 2025. Polonia a avut un deficit de 7,3% din PIB, Belgia de 5,2%, iar Franța a încheiat anul cu un deficit de 5,1%. În total, 11 state au înregistrat deficite de cel puțin 3% din PIB. Surplusuri bugetare au fost raportate doar de Cipru (3,4%), Danemarca (2,9%), Grecia (1,7%) și Portugalia (0,7%).
La nivelul zonei euro, deficitul bugetar a înregistrat o ușoară reducere, de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025. În schimb, media pentru întreaga Uniune Europeană a rămas constantă, situându-se la 3,1% din PIB.
Datorii publice în contrast
România continuă să aibă o datorie publică în creștere, pe când alte state au reușit să mențină un nivel mai scăzut al acesteia. Cele mai reduse ponderi ale datoriei guvernamentale în PIB au fost raportate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%) și Danemarca (27,9%). În schimb, cele mai ridicate niveluri sunt în Grecia (146,1%), Italia (137,1%) și Franța (115,6%).
Crestere economică, dar provocări fiscale persistente
Produsul Intern Brut al României a urcat în 2025 la 1.916 miliarde de lei, față de 1.760 miliarde de lei în 2024 și 1.590 miliarde de lei în 2023. Cu toate acestea, această creștere economică nu a fost suficientă pentru a reduce semnificativ deficitul bugetar sau datoria publică.
România este monitorizată în cadrul procedurii de deficit excesiv (EDP) de la începutul anului 2020, iar datele recente subliniază dificultățile Guvernului de a controla cheltuielile publice și de a crește veniturile, astfel încât să respecte criteriile fiscale stabilite la nivelul Uniunii Europene.
