România a continuat să dețină în 2025 poziția fruntașă în Uniunea Europeană la capitolul deficit bugetar, cu un nivel de 7,9% din PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această valoare indică o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice naționale.
În același timp, datoria publică a țării a crescut semnificativ, ajungând la 59,3% din PIB în 2025. Aceasta reprezintă o creștere față de anul precedent, când datoria era de 54,8%, și se apropie de limita de 60% stabilită de regulile fiscale europene. Această tendință ridică semnale de alarmă cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.
Comparativ în Uniunea Europeană
Pe lângă România, și alte state au raportat deficite bugetare ridicate: Polonia cu 7,3%, Belgia 5,2% și Franța 5,1%. În total, 11 țări membre au înregistrat deficite egale sau superioare pragului de 3% din PIB, care definește această „limită de deficit”. Pe de altă parte, Cipru (3,4%), Danemarca (2,9%), Grecia (1,7%) și Portugalia (0,7%) au raportat surplusuri bugetare.
La nivelul zonei euro, deficitul s-a redus ușor, de la 3% în 2024 la 2,9% în 2025, în timp ce media Uniunii Europene a rămas stabilă, la 3,1% din PIB.
Starea datoriei publice în UE
În ceea ce privește datoria publică, România continuă să acumuleze un volum crescut de obligații, aflat în creștere constantă în ultimii ani. Spre comparație, Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%) și Danemarca (27,9%) au raportat nivele mult mai scăzute ale datoriei guvernamentale ca pondere în PIB.
În schimb, la polul opus, Grecia (146,1%), Italia (137,1%) și Franța (115,6%) continuă să înregistreze cele mai ridicate datorii publice din UE.
Evoluția PIB-ului României
Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creștere în 2025, ajungând la 1.916 miliarde de lei, față de 1.760 miliarde lei în 2024 și 1.590 miliarde lei în 2023. Cu toate acestea, această creștere economică nu a fost suficientă pentru a tempera deficitul bugetar sau creșterea datoriei publice.
România se află în continuare sub monitorizarea Procedurii de Deficit Excesiv (EDP) instituită în 2020. În fața acestor date, guvernul este pus în fața unor provocări majore privind controlul cheltuielilor publice și stimularea veniturilor fiscale pentru respectarea regulilor fiscale ale Uniunii Europene.
