Conform datelor Eurostat pentru luna iulie 2026, România a înregistrat cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, situată la 8,2%. Aceasta depășește substanțial media comunitară, care a fost de 3%. Următoarele țări cu cele mai mari valori ale inflației sunt Lituania, cu 5,4%, precum și Cipru și Bulgaria, ambele cu 4,4%.
În contrast, cele mai scăzute nivele de inflație au fost înregistrate în Suedia (0,3%), Cehia (1,3%) și în Danemarca, respectiv Ungaria, ambele cu 1,6%. Deși România rămâne în frunte în ceea ce privește creșterea prețurilor, trendul indică o reducere constantă: după un nivel maxim de 9,7% în mai 2026, inflația s-a diminuat la 9,2% în iunie și la 8,2% în iulie. În aceeași perioadă a anului trecut, inflația era de 6,6%.
La nivelul zonei euro, inflația anuală a fost de 2,9% în iulie, ușor mai mare față de 2,8% în luna precedentă, în timp ce în Uniunea Europeană valoarea medie a ajuns la 3,0%, în creștere de la 2,9% în iunie și 2,4% în iulie 2025.
Principalii factori care au alimentat inflația în zona euro sunt serviciile, cu o contribuție de 1,55 puncte procentuale, urmate de energia (+0,94 puncte), bunurile industriale neenergetice (+0,23 puncte) și alimentele, alcoolul şi tutunul (+0,23 puncte procentuale).
Economistul Radu Soviani a evidențiat într-un interviu faptul că inflația și riscul de recesiune reflectă responsabilitatea clasei politice actuale. În opinia sa, politicile economice promovate în ultimii ani, cum ar fi liberalizarea haotică a prețurilor la energie și menținerea unor dobânzi ridicate, au redus competitivitatea economiei românești și au crescut povara financiară asupra cetățenilor. Potrivit lui Soviani, guvernele succesive au plasat România pe un drum al scăderii competitivității, favorizând profiturile speculative în detrimentul populației.
Pe de altă parte, Banca Națională a României a ajustat recent în creștere prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, ca urmare a influenței negative a condițiilor meteorologice severe, precum seceta și canicula, asupra producției de energie electrică. Guvernatorul Mugur Isărescu a menționat că se așteaptă o scădere rapidă a inflației spre finalul anului, însă cu fluctuații în ultimele luni.
Pe termen mai lung, BNR estimează o rată a inflației de 3,4% la sfârșitul anului 2027, o valoare mai ridicată decât prognoza inițială de 2,9%. Totuși, oficialul speră într-o redresare treptată, cu revenirea în cadrul țintei de inflație în ultimul trimestru al anului viitor, în lipsa unor factori perturbatori suplimentari.
