România se confruntă cu o situație alarmantă în ceea ce privește cancerul de col uterin, diagnosticat și tratat greu în condițiile în care este o formă de cancer în mare măsură prevenibilă. Incidența acestei afecțiuni ajunge la 36 de cazuri la 100.000 de locuitori, de aproape trei ori mai mare decât media europeană de 11,7 la 100.000. Mai mult, mortalitatea este de 17,2 decese la 100.000 de femei, comparativ cu 5,1 în Uniunea Europeană.
Aceste cifre reflectă mai multe realități din sistemul de sănătate și comportamentul populației. Doar 23% dintre fetele din România sunt vaccinate împotriva HPV până la vârsta de 15 ani, un procentaj mult sub ținta europeană de 90%. Diferențele regionale sunt semnificative, cu județe din Moldova unde acoperirea este de doar 4-5%, iar în Cluj se apropie de 30%. În 2023, participarea la screeningul național a fost extrem de redusă, doar 6,2% dintre femeile eligibile efectuând testările recomandate, deși cancerul de col uterin evoluează lent și poate rămâne asimptomatic ani la rând.
Există, de asemenea, un decalaj important între mediul urban și rural în ceea ce privește accesul la screening: doar 30% dintre femeile din mediul rural au fost testate în ultimii trei ani, în contrast cu 47% în orașele mari. Vaccinarea rămâne subutilizată chiar dacă este oferită gratuit pentru fete și băieți între 11 și 18 ani și compensată până la 26 de ani. În plus, România încă nu dispune de un registru național complet funcțional pentru cancer și programe de screening eficiente.
Medicii specialiști subliniază că această boală este potențial eradicabilă. Atât Organizatia Mondială a Sănătății, cât și experții români estimează că dacă țintele privind vaccinarea și screeningul ar fi atinse până în 2059, ar putea fi prevenite peste 52.000 de cazuri și s-ar economisi sute de milioane de dolari în costuri medicale.
Profilul pacientelor și impactul controalelor periodice
Conf. dr. Monica Cîrstoiu, șefa Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Universitar de Urgență București, subliniază că rata ridicată a mortalității se datorează, în mare măsură, efectuării insuficiente a testelor de screening - testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV. Diagnosticul se pune frecvent în stadii avansate când boala deja se manifestă prin simptome evidente.
Accesul limitat la centrele de screening în zonele rurale sau în comunitățile dezavantajate agravează problema, iar vaccinarea rămâne scăzută, doar 12% dintre adolescente fiind imunizate în prezent, conform datelor oferite de medic.
Povestea Iuliei Dumitru: un exemplu de luptă și conștientizare
Iulia Dumitru, o femeie de 39 de ani din Ploiești, diagnosticată cu cancer de col uterin la 36 de ani, oferă o perspectivă personală asupra bolii. Ea a descoperit că are o tulpină HPV cu risc crescut printr-un test efectuat din proprie inițiativă și mergea regulat la controale. Cu toate acestea, tumora, localizată în endocol, a evoluat rapid între vizitele medicale.
Iulia a mărturisit că, la aflarea diagnosticului, primul său gând a fost teama de moarte, o reacție comună, alimentată de lipsa cunoștințelor despre boală. Discursul cu medicii și înțelegerea etapelor de tratament au transformat această teamă într-o determinare de a lupta și de a continua viața.
Experiența ei subliniază importanța informării corecte, accesului la prevenție și a screeningului regulat pentru identificarea timpurie a cancerului de col uterin, care poate salva vieți. „Dacă aș fi avut aceste informații mai devreme, aș fi putut trăi o viață diferită”, spune Iulia.
