România înregistrează un deficit zilnic de cel puțin 2.000 de megawați-oră în orele de vârf ale serii, situație pe care o acoperă prin importuri masive de energie din Bulgaria. În timp ce autoritățile române au susținut dezvoltarea panourilor solare pentru populație, Bulgaria a investit fonduri europene importante în capacități de stocare a energiei.
Astfel, s-a creat un paradox economic: energia electrică generată ieftin în România în timpul zilei este exportată în Bulgaria, unde este stocată în baterii, pentru ca apoi să fie vândută înapoi României la prețuri de până la zece ori mai mari în orele serii.
Raportul OPCOM, operatorul pieței de energie din România, arată că în ziua de 12 august companiile românești au importat energie din Bulgaria pe tot parcursul zilei următoare, în 13 august, cu excepția unor intervale scurte dinaintea orei 18:00. Cantitățile importate au variat între 8 și 2.172 megawați-oră, o parte din această energie fiind tranzacționată ulterior pe piețele regionale, dar importurile din Bulgaria devin esențiale când producția internă scade semnificativ.
Deficitul serii, cauzat de reducerea producției solare
Problema principală apare după ora 18:00, când producția de energie din parcurile fotovoltaice din România scade abrupt. Pe data de 12 august, energia provenită de la panourile solare a reprezentat aproape 43% din totalul consumului intern, iar energia eoliană circa 20%, cu un aport de 1.600 MW/h la prânz care a scăzut seara la doar 55 MW/h.
Odată cu întunericul, necesarul de energie importată din Bulgaria depășește constant 2.000 de megawați-oră. Această dependență de import se reflectă și în prețuri: dacă prețul mediu al unui megawatt pe piața românească este de aproximativ 163 euro, în orele vârfului din seară acesta ajunge la 487 euro, adică aproape 2.500 de lei.
România dispune de o capacitate de interconectare de peste 2.700 MW în direcția României-Bulgaria și de 2.200 MW invers, însă schimburile comerciale sunt dezechilibrate. Joi, România a planificat exporturi moderate către Bulgaria în prima parte a zilei și către Ungaria, dar consumul serii rămâne vulnerabil.
Pe lângă tranzacțiile zilnice, 20 de companii au obținut alocare permanentă a capacității de transfer a energiei din Bulgaria către România pe tot parcursul anului 2026, cu o cotă totală de 600 MW, conform datelor pieței. Printre acestea se numără și traderi locali importanți.
Investițiile Bulgariei în stocare, factorul-cheie
Diferența majoră între sistemele energetice ale celor două țări constă în modul în care au utilizat fondurile europene. Președintele Energy Policy Group, Radu Dudău, explică pentru Libertatea faptul că Bulgaria a mizat companiile ei pe dezvoltarea capacităților de stocare, spre deosebire de România care a acordat subvenții pentru panouri solare instalate la nivelul populației.
Bulgaria a folosit Fondul de Modernizare al Uniunii Europene pentru a construi baterii de mari dimensiuni, în timp ce România a investit în peste 350.000 de prosumatori, generând cantități mici, distribuite, de energie. Radu Dudău subliniază că bulgarii au preferat să finanțeze sisteme de stocare, deoarece costul panourilor solare a scăzut suficient pe piață.
Astfel, mecanismul este simplu: dimineața, în perioadele de surplus de energie regenerabilă în România sau Grecia, energia este transferată în Bulgaria și stocată. Seara, când consumul crește și producția locală scade, energia stocată este revândută țărilor de origine la prețuri mult mai mari.
Concluzia experților: România ar trebui să aprecieze eforturile Bulgariei în stocarea și revânzarea energiei, care au schimbat echilibrul regional al energiei și au generat această dinamică comercială unică.
