România se confruntă cu o pierdere de teren în competiția pentru eficiența energetică față de Bulgaria, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză recentă. Principalele cauze sunt rigiditatea sistemului energetic național și modul ineficient de gestionare a surplusurilor și vârfurilor de consum, ceea ce determină prețuri crescute la energia electrică în țară.
Potrivit datelor din aprilie 2026, România exportă energie electrică la prețuri reduse, în jur de 50 euro/MWh, însă este nevoită să importe energie în orele de vârf, la prețuri care pot ajunge până la 250 euro/MWh. Schimbul energetic cu Bulgaria este un exemplu elocvent în acest sens. România a importat energie din Bulgaria în valoare de circa 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către vecinii de la sud s-au ridicat la doar 5 milioane de euro.
Deși cantitatea de energie importată a fost doar de două ori mai mare decât cea exportată, valoarea importurilor a fost aproape de șapte ori superioară. Această situație reflectă un dezechilibru major între energia ieftină vândută în orele cu surplus și energia scumpă reimportată în perioadele cu consum maxim. O parte semnificativă a energiei scumpe reimportate a fost intermediată prin bateriile bulgărești, ceea ce subliniază o schimbare importantă de paradigmă în regiune.
Dumitru Chisăliță explică că prețurile mari la energie nu sunt determinate de cantitatea produsă, ci de momentul producerii acesteia. Lipsa unei strategii inteligente și a flexibilității în sistemul energetic românesc este principala problemă, nu deficitul de producție.
În ciuda faptului că România dispune de o capacitate instalată în eoliene și fotovoltaice de 10.100 MW, semnificativ mai mare față de cei 6.700 MW ai Bulgariei, vecinii noștri au reușit să valorifice mai bine tranziția energetică. România produce energie ieftină pe timpul zilei, iar Bulgaria o stochează în baterii și o revinde seara la prețuri mult mai mari, după cum subliniază președintele AEI.
Diferența esențială în avantajul Bulgariei este dată de investițiile substanțiale în capacități de stocare a energiei. Bulgaria a depășit 2 GW în baterii instalate, cu o capacitate de aproape 8 GWh, în timp ce România are doar 0,6 GW și puțin peste 1 GWh. De asemenea, Bulgaria are planuri ambițioase de extindere a acestor capacități până la 10 GWh.
Aceste diferențe se reflectă clar în flexibilitatea energetică a celor două țări. Raportul dintre capacitatea de stocare în baterii și energia regenerabilă instalată este aproximativ 30% în Bulgaria, comparativ cu doar 6% în România. În ceea ce privește puterea instalată în baterii raportată la consumul mediu orar de vârf, Bulgaria ajunge la 40%, iar România se situează la numai 7,5%.
Acest decalaj pune în evidență incapacitatea crescândă a sistemului românesc de a absorbi fluctuațiile de producție și volatilitatea inerentă energiei regenerabile, punând presiune pe întregul sistem energetic.
În prezent, România nu mai are cel mai scump preț la energie din Europa, însă rămâne campioană la nivelul Uniunii Europene în privința prețurilor la energie. În plus, Transelectrica a transmis că sistemul electroenergetic național (SEN) este supus unui grad ridicat de solicitare operațională.
Chiar dacă România acoperă aproximativ 80% din consumul de vârf cu putere eoliană și solară, față de 74% în Bulgaria, lipsa infrastructurii flexibile și a stocării adecvate continuă să afecteze serios echilibrul și costurile din sistemul energetic românesc.
