Guvernul României a făcut public raportul intitulat „Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale”, care scoate în evidență gravele probleme sistemice ale aparatului administrativ românesc. Documentul prezintă în detaliu lipsa unei evidențe clare a angajaților din sectorul public și creșterea semnificativă a cheltuielilor cu personalul bugetar.
Potrivit raportului, administrația publică rămâne „fragmentată și supradimensionată” în raport cu rezultatele obținute, ceea ce conduce la ineficiențe și risipă de resurse. Guvernul recunoaște astfel pentru prima dată dimensiunea reală a acestor probleme.
Analiza realizată la nivel central și local relevă o serie de disfuncționalități majore, care afectează capacitatea instituțiilor de a răspunde eficient nevoilor cetățenilor și de a gestiona resursele într-un mod optim. Printre acestea se numără baze de date incompatibile între instituții, raportări neuniforme, zeci de mii de angajați cu mai multe contracte, discrepanțe mari între județe și menținerea unor companii de stat în viață prin subvenții, dar fără o performanță adecvată.
În 2024, cheltuielile totale cu personalul bugetar au atins nivelul de 164,6 miliarde lei, ceea ce reprezintă 9,3% din PIB, față de 8,3% în 2023, conform raportului ce se bazează pe datele bugetului de stat.
Una dintre concluziile cele mai importante ale documentului este că România nu dispune de o bază de date unică, integrată și standardizată privind personalul din sectorul public. Informațiile colectate de la diverse instituții, precum Ministerul Finanțelor, Ministerul Muncii, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) sau Ministerul Dezvoltării, sunt diferențiate și greu de corelat.
Datele centralizate de Ministerul Finanțelor indică existența a 1.511.900 posturi aprobate în sectorul public, dintre care 1.287.381 sunt ocupate, iar 1.255.381 sunt remunerate efectiv. Totodată, sunt 14.522 posturi ocupate de persoane care cumulează și salariu și pensie. Numărul real al salariaților unici este de 1.102.010 persoane, după eliminarea duplicatelor.
Diferitele instituții monitorizează în mod diferit angajații: Ministerul Finanțelor urmărește posturile aprobate, REVISAL se concentrează pe contractele individuale de muncă, ANFP se ocupă de funcționarii publici, iar contractele de mandat ale demnitarilor nu sunt centralizate unitar. Această situație crea lacune importante în înțelegerea numărului real și structurii aparatului administrativ.
Raportul relevă și un fenomen îngrijorător privind multiplele contracte de muncă în cadrul sectorului public. Astfel, 199.125 angajați din instituții și companii de stat au cel puțin două contracte individuale de muncă, dintre care 160.515 au cel puțin un contract cu normă parțială. De asemenea, 39.002 persoane dețin un contract cu normă întreagă în sectorul privat, iar 55.952 au contracte cu normă parțială în afara instituțiilor sau companiilor de stat.
Aceste cifre arată dimensiunea complexă și neuniformă a aparatului bugetar, care necesită o reformă urgentă pentru a asigura transparență, eficiență și control mai bun al resurselor publice.
