În ciuda poziției sale semnificative în Uniunea Europeană, România este aproape invizibilă în cadrul diplomației din Bruxelles, conform declarațiilor a cinci diplomați și oficiali citați de POLITICO. Deși se situează pe locul al șaselea în UE ca număr de locuitori și beneficiază constant de fonduri europene importante, România evită să se implice în inițiative controversate sau să-și promoveze vizibil interesele public în capitala UE.
Această situație a fost accentuată recent după căderea guvernului pro-european de la București, care a complicat transmiterea instrucțiunilor politice către reprezentanța română din Bruxelles. Totuși, această discreție nu este o consecință nouă, ci o strategie deliberată, conform unui oficial român care a dorit să-și păstreze anonimatul. Delegarea română evită să creeze tensiuni sau reacții negative în rândul partenerilor europeni, preferând să-și mențină un profil scăzut.
Un aspect inedit este că România este singura țară din cele 27 membre UE care nu dispune de un purtător de cuvânt sau un ofițer de presă activ care să comunice public pozițiile oficiale. Conform unei liste publice, există doar un singur angajat în domeniul comunicării, iar reprezentantul permanent român nu a emis niciun comunicat de presă în aproape un an. Mai mult, site-ul ambasadei României la Bruxelles este adesea indisponibil, la fel ca și platforma Ministerului Afacerilor Externe de la București.
Reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană a refuzat să comenteze aceste aspecte, iar Ministerul de Externe nu a oferit un răspuns prompt solicitărilor de informații, după cum menționează POLITICO.
Potrivit unui diplomat intervievat, România își concentrează activitatea mai mult în plan tehnic, susținând cauze importante pentru propriile interese, cum ar fi grupul „Prietenii Coeziunii”, care militează pentru menținerea fondurilor regionale, dar și dezbaterile privind securitatea, precum prezenta dronelor neautorizate în spațiul european, discutate în Consiliul Afacerilor Externe.
În schimb, România se menține activă în cadrul NATO, unde contribuțiile sale în apărarea europeană sunt tot mai vizibile. Un exemplu concret este interceptarea și doborârea unei drone neautorizate în spațiul aerian al Estoniei, realizată de un avion F-16 românesc aflat în misiune de poliție aeriană NATO în zona baltică, eveniment marcat luni seara.
De asemenea, POLITICO a surprins marți o întâlnire în holul clădirii Berlaymont între fostul premier și comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș, și Dragoș Tudorache, membru al cabinetului lui Stéphane Séjourné, indicând o prezență discretă, dar activă a unor oficiali români în capitala europeană.
