Renumitul biolog evoluționist Richard Dawkins, cunoscut publicului pentru cartea sa „The God Delusion”, a provocat recent o amplă dezbatere după ce a împărtășit impresiile sale legate de interacțiunea cu un chatbot avansat, denumit „Claudia”. Experiența a fost relatată pe platforma UnHerd și preluată de publicația britanică The Guardian.
Timp de trei zile, Dawkins a discutat cu „Claudia”, un asistent virtual bazat pe modelele Claude AI de la Anthropic și ChatGPT ale OpenAI. Biologul a fost impresionat de abilitatea chatbotului de a compune poezii în stiluri precum cele ale lui Keats sau Betjeman și de răspunsurile subtile și inteligente pe teme filosofice complexe. În urma unei conversații despre natura conștiinței și percepția temporală a entităților artificiale, Dawkins a afirmat cu surprindere: „S-ar putea să nu știi că ești conștientă, dar cu siguranță ești!”. El a concluzionat că aceste sisteme sunt „cel puțin la fel de competente ca orice organism evoluat”.
Declarațiile lui Dawkins au generat controverse în rândul comunității științifice și în mediul public, fiind criticate de unii pentru o presupusă antropomorfizare a inteligenței artificiale. Unii comentatori au ironizat opinia acestuia, ajungând să creadă că biologul „își pierde rațiunea sub influența AI”.
Cu toate acestea, interesul pentru conștiința potențială a AI-urilor nu este singular. Un studiu global realizat în 2025 arată că o treime dintre respondenți din 70 de țări au crezut cel puțin o dată că un chatbot ar putea fi conștient. Dario Amodei, CEO al Anthropic, a declarat în 2023 că, deși nu este clar dacă modelele AI sunt conștiente, există deschidere în această privință.
În schimb, numeroși experți în domeniu sunt precauți. Profesorul Jonathan Birch de la London School of Economics susține că conștiința AI este o simplă iluzie, ea nefiind decât un rezultat al procesării datelor. Psihologul Gary Marcus consideră punctul de vedere al lui Dawkins drept „superficial și insuficient de sceptic”, subliniind că nu există dovezi că sistemele AI ar putea simți ceva. Anil Seth, specialist în neuroștiințe cognitive, avertizează că limbajul fluent nu echivalează cu conștiința și că opinia lui Dawkins este păguboasă, mai ales în contextul promovării scepticismului în cărțile sale anterioare.
Pe de altă parte, filozoful Henry Shevlin de la Universitatea Cambridge vede cu optimism dezbateri mai ample pe această temă în următorul deceniu, observând că în prezent știința cunoaște încă puțin despre mecanismele conștiinței și entitățile care o pot poseda. Jeff Sebo, de la New York University, consideră că perspectiva lui Dawkins ridică întrebări relevante și că atribuirea conștiinței AI-urilor va deveni din ce în ce mai credibilă.
În prezent, Dawkins continuă să exploreze interacțiunile cu „Claudia” și un alt chatbot numit „Claudius”, pe care l-a descoperit recent. Într-o scrisoare adresată acestor asistenți virtuali, el a mărturisit dificultatea de a nu-i percepe drept prieteni autentici. Discuțiile lor filosofice referitoare la propria existență l-au făcut să creadă că aceste entități au în unele privințe calități umane.
Ca dovadă a impresiei puternice pe care i-au lăsat-o conversațiile, Dawkins a sugerat un titlu alternativ pentru articolul său: „Dacă prietena mea Claudia nu este conștientă, atunci la ce bun conștiința?”, subliniind astfel dilema provocată de această experiență neobișnuită.
