Banca Națională a României a raportat o diminuare importantă a rezervelor valutare ale țării în luna aprilie 2026, acestea ajungând la 64,836 miliarde de euro. Față de finalul lunii martie, când rezervele se situau la 67,032 miliarde de euro, scăderea este de aproximativ 2,2 miliarde de euro.
Potrivit datelor oficiale, această reducere reflectă un dezechilibru semnificativ între intrările și ieșirile financiare din luna precedentă. Astfel, intrările au totalizat 1,8 miliarde de euro, provenind din ajustări ale rezervelor minime obligatorii în valută, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte surse diverse.
Pe de altă parte, ieșirile s-au ridicat la 3,996 miliarde de euro, incluzând modificări similare ale rezervelor minime obligatorii, plăți legate de datoria publică externă și contribuții către Comisia Europeană.
Rezerva de aur a rămas neschimbată, la 103,6 tone, dar valoarea acesteia, influențată de fluctuațiile prețurilor internaționale, a fost de 13,171 miliarde de euro.
În ansamblu, rezervele internaționale totale ale României, incluzând valuta și aurul, au scăzut la 78,007 miliarde de euro la 30 aprilie 2026, comparativ cu 80,278 miliarde de euro la 31 martie.
BNR a anunțat că, pentru luna mai 2026, țara are obligații de plată în contul datoriei publice externe de aproximativ 1,417 miliarde de euro.
În contextul acestor evoluții financiare se adaugă și o accentuată depreciere a monedei naționale, care a început să se manifeste săptămâna trecută, pe fondul crizei politice generate de decizia Partidului Social Democrat de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan și de a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Astfel, joi, 30 aprilie 2026, cursul oficial al euro afișat de BNR a atins 5,1417 lei, un nivel record pentru moneda unică europeană în raport cu leul. Luni, 4 mai 2026, cotizația a urcat și mai mult, la 5,1998 lei, stabilind un nou maxim istoric.
Dacă moțiunea de cenzură va fi adoptată pe 5 mai, Executivul condus de Ilie Bolojan va cădea, devenind astfel al șaptelea Guvern demis în România după 1989. Primul astfel de caz a fost cel al Guvernului Emil Boc în 2009.
