Din aprilie 2025, Mănăstirea Curtea de Argeș beneficiază de un amplu proiect de restaurare finanțat majoritar din fonduri europene, având ca scop punerea în valoare a uneia dintre cele mai importante lăcașuri de cult din România. Ridicată între anii 1515 și 1517 sub domnia lui Neagoe Basarab, mănăstirea deține o semnificație culturală și istorică deosebită, fiind locul de odihnă veșnică al regilor Carol I și Ferdinand, dar și al altor membri ai familiei regale.
Valoarea totală a proiectului este estimată la 34 de milioane de lei, dintre care 98% provin din fonduri europene, restul fiind asigurat prin cofinanțare. Aceasta reprezintă prima restaurare amplă a monumentului după aproape 140 de ani, iar termenul de finalizare este stabilit pentru sfârșitul lunii aprilie 2028.
O facilitate recentă care sprijină vizitarea acestui obiectiv turistic este tronsonul 5 al autostrăzii Sibiu-Pitești, care a redus semnificativ timpul de deplasare între Pitești și Curtea de Argeș, acum realizabil în aproximativ 20 de minute.
În apropiere se află Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, un punct de atracție pentru turiști datorită necroapei regale unde sunt înmormântați membri importanți ai Casei Regale a României, precum regina Ana și regele Mihai I, dar și regii Carol al II-lea și regina Elena, ale căror rămășițe au fost reînhumate aici în ultimii ani.
Pe șantierul mănăstirii, schelele acoperă aproape întreaga structură, însă pot fi observate porțiuni valoroase, precum poarta de acces decorată cu arabescuri care amintesc de arhitectura andaluză. Vizitatori din întreaga lume, inclusiv din Spania, apreciază unicitatea acestui monument și mizează pe finalizarea lucrărilor pentru o vizită completă în viitor.
Un turist spaniol, Jose Aritz, a exprimat admirația pentru Mănăstirea Curtea de Argeș, considerând-o o capodoperă ce merită o promovare mai largă în Europa, deși a venit în plin șantier. El a remarcat atât valoarea istorică, cât și atmosfera aparte dată de parcul din jur și intenționează să revină după finalizarea restaurării.
Din punct de vedere tehnic, intervențiile includ consolidarea structurii, restaurarea picturilor murale din interior, precum și reînnoirea învelitorii din plumb cu material identic. Se vor instala sisteme moderne care să prevină infiltrațiile de apă și să asigure o ventilație eficientă pentru protejarea monumentului de umezeală.
Reprezentanții Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului au confirmat că lucrările sunt în grafic, după ce s-au remediat întârzieri înregistrate în zona turlei principale și la elemente decorative din piatră. Ultima restaurare majoră a avut loc în epoca regelui Carol I, subliniind importanța actualului proiect pentru conservarea patrimoniului național.
