Valul disponibilizărilor continuă să afecteze atât sectorul privat, cât și cel public din România, conform datelor publicate recent. Până la 1 iulie 2026, administrația publică va elimina peste 45.000 de posturi pentru a reduce cheltuielile cu aproximativ 1,6 miliarde de lei.
În sectorul privat, concedierile au fost semnificative în primele patru luni ale anului. Datele furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că peste 5.200 de angajați au rămas fără loc de muncă în urma concedierilor colective.
București se situează în fruntea județelor cele mai afectate, cu 1.519 persoane disponibilizate. Sunt urmăriți de Hunedoara (477 concedieri), Bistrița-Năsăud (376), Constanța (322) și Bihor (291).
Industria cu cele mai multe disponibilizări
Sectorul auto a înregistrat cele mai multe concedieri, totalizând 837 de posturi eliminate. Alte industrii grav afectate includ confecțiile și îmbrăcămintea (454 concedieri), reparațiile și mentenanța industrială (416), industria pielăriei și încălțămintei (384) și industria mobilei (243). Chiar și sectorul IT, de regulă mai stabil, a suferit pierderi, cu 225 de angajați concediați, fenomen parțial cauzat de implementarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială.
Reforma administrației publice – impact semnificativ asupra locurilor de muncă
Pe lângă reducerea joburilor din privat, reforma structurală a administrației publice prevede desființarea a 45.500 de posturi. Printre cele mai afectate entități se află Poliția Locală, care ar putea înregistra până la 600 de concedieri, în urma ajustării raportului între numărul polițiștilor locali și populația localității.
Prefecturile vor fi nevoite să scadă costurile cu personalul cu 10%, ceea ce va genera noi disponibilizări. În unele județe, autoritățile locale au obținut suspendarea aplicării reformei, după ce aceasta a fost contestată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului.
Astfel, tabloul actual evidențiază o perioadă de schimbări și provocări majore pe piața muncii din România, cu efecte resimțite în mod diferit la nivel regional și sectorial.
