Conform unei analize Edupedu.ro, bazată pe datele Ministerului Finanțelor, sistemul de învățământ din România a suportat cea mai semnificativă reducere de personal în sectorul public din ultimele 12 luni. În contextul aplicării Legii 141/2025, menită să reducă cheltuielile bugetare, aproape jumătate dintre posturile desființate în administrația publică provin din sistemul educațional.
Între aprilie 2025 și aprilie 2026, numărul total de posturi ocupate în sectorul public a scăzut cu 31.235, de la 1.306.234 la 1.274.999 angajați – o diminuare de 2,4%. Din această cifră, reducerea din învățământ este de aproape 15.000 de posturi, reprezentând o scădere de 4,85% în acest domeniu, de la 308.705 la 293.742 angajați.
Potrivit Edupedu.ro, aceasta înseamnă că unul din doi angajați dispăruți din sectorul bugetar este un profesor. Reducerea masivă a fost extinsă prin Hotărârea de Guvern elaborată de Ministerul Educației, prin care începând cu 23 octombrie 2025 au fost desființate 14.000 de posturi în școli.
Comparativ cu alte sectoare ale administrației publice, scăderea din educație este mult mai accentuată. De exemplu, Ministerul Afacerilor Interne a înregistrat o diminuare de doar 768 de posturi, iar Ministerul Finanțelor – 895. Alte ministere precum Sănătatea și Agricultura au raportat scăderi mult mai mici, iar Ministerul Apărării Naționale a înregistrat chiar o creștere a numărului de angajați.
Scădere mai mare în educație față de administrația locală
O comparație importantă se face cu administrația locală, adesea în centrul dezbaterilor privind reducerea aparatului bugetar. Aceasta a pierdut 9.058 de posturi într-un an, echivalentul unei scăderi de 1,93%, ajungând la 460.409 angajați în aprilie 2026, de la 469.467 în aprilie 2025.
În schimb, învățământul a diminuat cu 5.905 posturi mai mult decât administrația locală, iar procentual, reducerea personalului în educație a fost de aproape 5%, de peste două ori mai mare decât în administrația locală.
La un an de la intrarea în vigoare a Legii 141/2025, poziția educației este clară: acest sector a fost principalul contributor la diminuarea forței de muncă din sectorul public. În context, România continuă să se confrunte cu provocări majore în domeniul educației, având cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană.
