Un oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Iuri Pilipson, a lansat o serie de acuzații la adresa României, pe care o învinuiește că oferă sprijin militar direct Ucrainei și că a transformat portul Giurgiulești într-un nod strategic de tranzit pentru livrările destinate Kievului, inclusiv pentru nevoile armatei ucrainene.
Pilipson a afirmat că prin preluarea operatorului portului Giurgiulești de către o companie românească, România a transformat acest punct logistic într-un element cheie în suportul acordat Ucrainei. Oficialul rus susține că Bucureștiul contribuie astfel activ la activități militare și logistice în sprijinul administrației de la Kiev.
Portul Giurgiulești este vital pentru Republica Moldova, fiind folosit pentru peste 70% din importurile și exporturile acestei țări. Achiziția sa de către o firmă din România a fost interpretată de autoritățile române drept un pas important spre „reunificarea economică” și un sprijin concret pentru procesul de reconstrucție al Ucrainei. Cu toate acestea, Iuri Pilipson a minimalizat aceste demersuri, calificând planurile drept „ambițioase” dar cu un „viitor incert”.
Discuții despre identitatea și unirea Republicii Moldova cu România
Oficialul rus a abordat și controversata temă a unirii Republicii Moldova cu România, susținând că majoritatea cetățenilor moldoveni nu sprijină unirea. El a citat datele recensământului din 2024, conform cărora 76,7% dintre moldoveni se declară moldoveni, iar doar 8% se identifică drept români, contrazicând astfel sondajele româneşti care arată o creștere a susținătorilor unirii. Totodată, Pilipson a afirmat că promovarea acestei idei în Republica Moldova face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice locale.
Replica Ministerului Afacerilor Externe al României
România a reacționat rapid la aceste afirmații, printr-un comunicat al purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a calificat declarațiile drept „propagandă stalinistă” și a subliniat contradicția evidentă din poziția Rusiei, care în paralel desfășoară un război agresiv de cucerire și neagă suveranitatea vecinilor săi, inclusiv identitatea națională a Ucrainei.
În plus, reprezentantul MAE a amintit de istoricul politic al Rusiei, care a impus în trecut politici de rusificare forțată asupra popoarelor ocupate, fapt ce contravine astăzi aspirațiilor legitime ale națiunilor pentru autodeterminare. De asemenea, a punctat că tentația Moscovei de a controla deciziile naționale prin forță, economic sau cultural, aparține unor vremuri depășite.
„Războiul și propaganda rusă sunt două fațete ale aceleiași dorințe de control a Moscovei”, a concluzionat oficialul român, respingând cu fermitate orice declarație rusă legată de identitatea sau politica internă a României și a Moldovei.
