Iranul se află într-o etapă delicată de tranziție politică, în contextul schimbării liderului suprem după moartea ayatollahului Ali Khamenei, survenită la 28 februarie 2026 în urma unui raid aerian efectuat de forțele americane și israeliene. Succesorul său, Mojtaba Khamenei, pare să exercite o autoritate diferită față de cea avută de tatăl său.
Potrivit unei investigații publicate de The New York Times, în actualul context, deciziile strategice importante sunt conduse în principal de un grup de generali ai Gardienilor Revoluției, în detrimentul unui lider religios suprem cu autoritate directă. Mojtaba Khamenei, numit în martie 2026, nu a fost văzut sau auzit făcând declarații publice de la preluarea acestui rol.
Rănit grav în atacul asupra reședinței tatălui său din Teheran și protejat pentru a evita alte atacuri, accesul la liderul suprem este foarte restricționat. Abdolreza Davari, fost consilier al lui Mahmoud Ahmadinejad, a explicat: „Mojtaba conduce țara asemeni unui director al unui consiliu de administrație, bazându-se pe opiniile membrilor acestei structuri, iar generalii Gardienilor fac parte din acest consiliu”.
Deși suferă multiple răni, inclusiv arsuri severe și intervenții chirurgicale la membre, liderul suprem comunică în prezent prin mesaje scrise transmise de curieri de încredere, rămânând lucid și activ în limitele stării sale de sănătate.
În absența unei prezențe active a liderului, deciziile majore privind securitatea, politica externă și conflictele militare sunt delegate Gardienilor Revoluției. Aceștia au devenit o forță dominantă în spectrul politic iranian, controlând sectoare cheie, cum ar fi industria, serviciile de informații și legăturile cu grupuri militante din Orientul Mijlociu.
Generalilor Gardienilor, precum Ahmad Vahidi, Mohammad Bagher Zolghadr și Yahya Rahim Safavi, li se atribuie conducerea strategiei în conflictul cu Statele Unite și Israel, inclusiv planificarea atacurilor și decizia închiderii Strâmtorii Ormuz.
Fostul general și actual președinte al Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, are un rol esențial în negocierile indirecte cu Washingtonul, participând la discuții cu vicepreședintele american JD Vance la Islamabad. Sursele spun că Gardienii percep războiul drept o amenințare existențială pentru regim și, deși au obținut concesii militare importante, au întrerupt recent dialogurile cu SUA cauzate de blocadele maritime impuse anterior.
Relațiile Moldji Khamenei cu Gardienii sunt îndelungate, acesta având experiență militară alături de ei în războiul Iran-Irak. Împreună cu clericul Hossein Taeb și generalul Mohsen Rezaei, a format "triunghiul puterii" care coordonează săptămânal operațiunile militare și de informații.
Conform lui Ali Vaez, director pentru Iran la International Crisis Group, „Mojtaba nu este cu adevărat lider; poziția lui este formală, iar supraviețuirea sa depinde de sprijinul Gardienilor Revoluției”. Astfel, puterea reală în Iran se află acum în mâinile militarilor Gardieni, iar influența clericilor a scăzut semnificativ.
