Partidul Social Democrat, condus de Sorin Grindeanu, a anunțat joi trimiterea unei scrisori către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care formulează propuneri pentru ca reforma salarizării să asigure protecția domeniilor educației și sănătății, respectând totodată angajamentele asumate de România.
În documentul transmis, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, alături de Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, și Alexandru-Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, prezintă o serie de soluții menite să echilibreze reformele salariale, astfel încât să nu fie afectate aceste sectoare esențiale.
Contextul acestui demers îl reprezintă dezbaterile actuale privind noua lege a salarizării. Scrisoarea conține atât date și argumente referitoare la situația actuală din educație și sănătate, cât și solicitări clare adresate Comisiei Europene.
Printre cerințe se numără protejarea salariilor personalului din aceste domenii, recunoașterea caracteristicilor specifice profesiilor – inclusiv plata pentru gărzi, ture, muncă de noapte și condiții grele – precum și efectuarea unor simulări detaliate privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor profesionale, înainte de adoptarea legii. De asemenea, semnatarii cer un dialog real și constructiv cu sindicatele reprezentative și cu profesioniștii din educație și sănătate.
Victor Negrescu a subliniat importanța implementării inteligente și echilibrate a reformelor, evidențiind că „educația și sănătatea nu trebuie să suporte costurile unei aplicări rigide” și a menționat că propunerile PSD vizează atragerea fondurilor prin PNRR și asigurarea unui climat motivant pentru cadrele didactice și medicale.
Pe 17 iulie, Ministerul Muncii a publicat un nou proiect de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în care se prevede menținerea nivelului general al salariilor, introducerea a șase gradații în funcție de vechime și majorări între 2,5% și 7,5%. Legea este programată să intre în vigoare de la 1 decembrie 2026.
Totuși, mai multe organizații sindicale din sănătate și educație, precum Federația „Solidaritatea Sanitară” și federațiile din învățământ, au exprimat critici față de proiect, avertizând că anumite prevederi riscă diminuarea drepturilor salariale și neglijarea angajamentelor luate în urma grevei din 2023.
În aprilie, Curtea de Apel București a suspendat procedura legii salarizării, însă Ministerul Muncii a precizat că această decizie nu produce efecte suspendante și că reformele vor continua să fie analizate și discutate.
