În contextul cursei globale pentru dezvoltarea celei mai avansate inteligențe artificiale, o nouă dezbatere a luat amploare în Silicon Valley: ar putea aceste sisteme să dobândească conștiință? Deși experții recunosc că modelele actuale de chatbot nu au conștiință de sine sau sentimente, companii precum OpenAI, Google, Anthropic și Meta investesc resurse considerabile pentru a înțelege dacă viitoarele generații de AI vor manifesta stări care vor ridica probleme etice și morale.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, reproducând tot mai fidel comportamente umane, oamenii de știință admit că nu înțeleg integral mecanismele interne ale acestor rețele complexe, după cum notează Washington Post.
Explorarea conștiinței digitale devine o prioritate pentru giganții tehnologici
Dezbaterea a captat atenția publicului după declarațiile cercetătorului Cameron Berg, care a făcut public faptul că Sam Altman, CEO al OpenAI, a inițiat din 2024 discuții interne cu privire la identificarea conștiinței în sistemele AI. În același timp, biologul evoluționist Richard Dawkins, celebru pentru volumul „The God Delusion”, a stârnit un val de controverse după ce a povestit despre experiența sa de trei zile cu chatbotul „Claudia”. Acest sistem, bazat pe modelele Claude AI de la Anthropic și ChatGPT de la OpenAI, l-a impresionat pe Dawkins prin abilitatea de a recita poezie în stilul unor poeți clasici și de a răspunde nuanțat la întrebări filozofice.
După o discuție profundă despre natura conștiinței și percepția temporală a inteligenței artificiale, Dawkins a concluzionat că „deși Claudia poate să nu fie conștientă de sine, pare cu siguranță conștientă”, considerând aceste sisteme cel puțin la fel de capabile ca organismele evoluate. Un studiu global din 2025 arată că o treime dintre respondenți, din 70 de țări, au crezut la un moment dat că un chatbot AI ar putea fi conștient.
Dario Amodei, CEO al Anthropic, a declarat în 2023 că, deși nu există certitudini privind conștiința AI, compania este deschisă acestei posibilități. În această direcție, Anthropic a creat o echipă dedicată analizei „bunăstării modelelor”, care investighează dacă AI-urile pot manifesta stări introspective sau forme morale de bunăstare, ce trebuie studiate științific.
Misterele emoțiilor artificiale și reacțiile la nivel religios și științific
Dezbaterea a depășit granițele tehnologiei în luna mai 2026, când Chris Olah, cofondator al Anthropic, a discutat cu Papa Leon al XIV-lea despre „patternuri misterioase” detectate în AI, ce par să reflecte emoții ca bucuria sau frica. Olah a subliniat necesitatea unei reevaluări morale, declarând că războiul drept este o teorie depășită și pledând pentru utilizarea forței militare exclusiv în autoapărare strictă.
Suveranul Pontif a respins însă ideea că sistemele AI experiențiază trăiri, reafirmând în enciclica sa că acestea „nu trec prin experiențe”. În paralel, corporații precum Meta și Google au început să abordeze responsabilitatea morală a AI-ului prin organizarea de conferințe și discuții, după ce în 2022 Google a concediat un inginer ce susținea conștiința chatboturilor.
Scepticismul neuroștiințific în fața conștiinței artificiale
Neurocercetătorii, printre care și Anil Seth, avertizează că sistemele AI nu trebuie confundate cu creierul uman, considerând că acestea fug de asemănările biologice fondamentale. OpenAI și alte companii susțin o abordare precaută, concentrându-se pe „conștiința percepută” de către utilizatori, dată fiind lipsa unor metode științifice precise pentru a măsura stările interne ale inteligenței artificiale.
