Subiectele pentru proba de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2026 au fost, în ansamblu, mai solicitante decât cele ale anului precedent, punctează Ruxandra Achim, profesoară de limba română la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București. Ea subliniază prezența mai multor capcane care putea induce în eroare elevii, dar și necesitatea unei atenții sporite și a unei bune înțelegeri a nuanțelor limbii române.
Cea mai notabilă dificultate a constat în Subiectul I, care a evaluat atenția la detalii. Deși inițial mulți elevi au considerat că prezența unui rezumat la Subiectul al II-lea ar fi simplificat proba, adevăratele provocări s-au identificat în cerințele precise ale primului subiect, mai ales pe partea de gramatică și interpretare a textelor. Capacitatea de a înțelege subtilitățile textelor și de a stăpâni conceptele gramaticale a fost decisivă atât pentru un rezultat bun, cât și pentru unul foarte bun.
La Subiectul 1A, de exemplu, elevii trebuiau să dea dovadă de atenție sporită. Un posibil impediment a fost identificarea corectă a meseriei personajului Vladimir, deoarece răspunsul corect, cel de corector, era dedus doar la finalul textului. De asemenea, o altă capcană s-a legat de tipul de pasăre menționat: între uliu și stârc, referințele erau diferite, iar elevii trebuiau să distingă corect. Uliul era descris ca fiind electrocutat și dus la cabinetul medical, în timp ce stârcul a fost adus la redacție – o diferențiere esențială pentru răspunsurile corecte.
În ceea ce privește exercițiul care menționa nucile de cocos, o discrepanță între enunț și text putea duce la confuzie. Dacă cerința spunea că tânărul culege patru nuci, în text se menționau cinci, ceea ce ar fi putut induce greșeli unor candidați mai puțin atenți.
Pe de altă parte, alte cerințe, precum identificarea tiparelor textuale sau recunoașterea prezenței naratorului și a acțiunilor cronologice, nu au reprezentat dificultăți majore, întrucât aceste aspecte sunt intens studiate în școli.
Elevii au fost, de asemenea, provocați să formuleze și să motiveze răspunsuri pe baza a două texte, un detaliu cu care s-au obișnuit în simulări, însă există riscul ca unii să fi valorificat doar primul text, ceea ce ar fi putut afecta nota.
Exercițiul de asociere a unui fragment cu o altă operă literară a oferit elevilor posibilitatea să se orienteze cu ușurință spre tematici precum grija față de animale sau generozitatea, domenii frecvent întâlnite în manuale, prin exemple ca „Dumbrava minunată” de Mihail Sadoveanu sau textele autorilor contemporani.
La partea de gramatică, profesoara Ruxandra Achim atrage atenția că unele subiecte au fost destul de complicate – în mod special cele referitoare la diftongi, conversiune și forme corecte ale cuvintelor. Acestea sunt aspecte care, de regulă, creează dificultăți elevilor, fiind cerințe ce solicită o bună stăpânire a noțiunilor gramaticale și o atenție deosebită la detalii.
Evaluarea probei de Limba și literatura română a început la ora 9.00 și a durat 120 de minute, timp în care elevii au trebuit să fie foarte concentrați pentru a evita capcanele impuse de subiecte.
