Un proiect de anvergură pentru irigațiile din România, început în 1987 și abandonat după doar câțiva kilometri, prinde din nou viață. Ministerul Agriculturii a lansat procedura de achiziție pentru execuția primului tronson de peste 23 de kilometri al Canalului Magistral Siret-Bărăgan, o investiție estimată la 330 de milioane de euro.
Acest tronson va porni de la priza Călimănești din județul Vrancea și va cuprinde, pe lângă canal, trei noduri hidrotehnice, 15 subtraversări ale râurilor, patru subtraversări ale drumurilor naționale și două poduri în intravilan. În prezent, ofertele pentru acest proiect sunt în evaluare, contractul urmând să fie semnat în trimestrul al treilea al acestui an, iar lucrările sunt planificate să dureze aproximativ doi ani.
Proiectul inițial a fost demarat în perioada comunistă, cu intenția de a asigura alimentarea gravitațională cu apă a Câmpiei Bărăganului, traversând județele Vrancea, Brăila, Buzău și Ialomița. Din cei 50 de kilometri prevăzuți în prima etapă, au fost realizați și recepționați doar puțin peste 5 kilometri, după care lucrările au fost întrerupte din cauza dificultăților tehnice, schimbărilor politice și economice post-1990, precum și a preocupărilor legate de mediu și implicațiile asupra comunităților locale.
Reînceperea lucrărilor este considerată o măsură esențială pentru dezvoltarea agriculturii românești, deoarece, odată finalizat, canalul va putea iriga aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Din acestea, aproape 500.000 de hectare vor fi alimentate direct de magistrala nou construite, iar alte 200.000 de hectare, care în prezent depind de apa pompată din Dunăre, vor putea beneficia de un sistem de irigații mult mai eficient.
Potrivit Ministerului Agriculturii, aproximativ 80% din suprafața deservită va fi irigată prin curgere gravitațională, fără consum de energie pentru pompare, iar pentru terenurile rămase va fi necesară utilizarea pompelor la cote reduse, ceea ce va reduce semnificativ consumul energetic comparativ cu sistemele actuale.
Inițiativa vine într-un context în care sudul, sud-estul și estul României sunt grav afectate de secetă, aridizare și deșertificare, fenomene care pun în pericol stabilitatea și competitivitatea producției agricole. Statisticile realizate de Administrația Națională de Meteorologie confirmă această situație, subliniind necesitatea unor investiții majore în infrastructura de irigații pentru a asigura sustenabilitatea agriculturii.
De asemenea, canalul va contribui la reducerea semnificativă a consumului de energie electrică cu circa 35 GWh anual și la diminuarea emisiilor de carbon, datorită funcționării în principal pe bază de curgere gravitațională. Astfel, pe lângă impactul pozitiv asupra sectorului agricol, proiectul are și o componentă importantă de mediu.
Prin această investiție vitală, autoritățile își propun să stabilizeze producția agricolă pe o suprafață vastă, să diminueze costurile fermierilor și să ofere o soluție sustenabilă în condițiile schimbărilor climatice din regiune.
