Proiecțiile realizate de Fondul Monetar Internațional (FMI) indică o creștere consistentă a PIB-ului pe cap de locuitor în Europa până în anul 2030. Totuși, în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare (PPP), pozițiile țărilor europene în clasament rămân relativ stabile, fără schimbări majore în ierarhie.
Conform unei analize Euronews bazate pe datele FMI din raportul World Economic Outlook, decalajele economice între diversele regiuni europene vor continua să persiste. Totodată, diferențele dintre țările membre ale Uniunii Europene și cele candidate rămân marcante.
Irlanda preia conducerea în clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor
Dintre cele 41 de țări europene studiate – incluzând statele membre UE, candidații la aderare, țările EFTA și Regatul Unit – Irlanda este anticipată să ocupe poziția de lider în topul PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare până în 2030, depășind Luxemburgul, care va rămâne în frunte până în 2025.
Cu toate acestea, această poziție a Irlandei trebuie interpretată cu precauție, deoarece PIB-ul țării este afectat de distorsiuni generate de prezența masivă a corporațiilor multinaționale. Alan Barrett, director al Economic and Social Research Institute, afirmă că venitul național brut (GNI) oferă o imagine mai realistă asupra performanței economice reale a țării. Datele Băncii Mondiale privind GNI din 2024 plasează Irlanda în afara primelor patru poziții.
După Irlanda și Luxemburg, pe primele poziții în clasamentul PPP se află Norvegia, Elveția și Danemarca, ale căror poziții rămân stabile între 2025 și 2030. În schimb, marile economii europene precum Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și Spania se poziționează mai jos, Germania fiind pe locul 12, iar Spania pe 22.
Țările candidate rămân în coada clasamentului
Țările candidate la aderarea în Uniunea Europeană ocupă în general locurile din partea inferioară a clasamentului, exemplificate de Ucraina, Kosovo și Moldova. Un caz distinct este Turcia, care urcă până pe locul 29 în 2030, depășind state membre UE precum Bulgaria, Letonia și Grecia.
În același timp, Grecia înregistrează cea mai mare scădere în clasament, coborând de pe locul 29 pe 32 până în 2030, în timp ce Cipru avansează trei poziții, de pe 16 pe 13.
Poziția României în clasament
Diferențele dintre clasamentele nominale și cele ajustate la paritatea puterii de cumpărare evidențiază situații interesante. Malta, România, Polonia și Turcia se poziționează mai bine în termeni PPP decât în valori nominale în euro, sugerând o putere de cumpărare reală superioară celor estimate în cifre brute. Pe de altă parte, Estonia, Regatul Unit, Islanda și Letonia sunt plasate mai jos în clasamentele PPP comparativ cu pozițiile nominale.
Conform datelor FMI, România va ocupa locul 30 în 2030, beneficiind de o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor de peste 9.000 de euro față de 2025. În apropiere, Ungaria se clasează cu două poziții mai sus, Bulgaria cu una mai jos, Republica Moldova cu opt poziții sub România, Ucraina cu 11 poziții mai jos, iar Serbia cu două poziții sub România.
Disparități economice marcante între regiuni
În fruntea clasamentului, Irlanda și Luxemburg se disting prin PIB-uri pe cap de locuitor semnificativ mai mari, estimate la aproximativ 154.590 euro, respectiv circa 142.000 euro în 2030. Norvegia și Elveția urmează cu valori prognozate peste 97.000 euro.
Dacă excludem Irlanda și Luxemburg, Danemarca este liderul Uniunii Europene, cu un PIB per capita de 84.000 de euro – aproape dublu față de Grecia, țara cu cea mai scăzută valoare din UE, estimată la 30.000 de euro.
Dintre principalele economii europene, Germania are cea mai ridicată putere de cumpărare, de circa 66.000 de euro, în timp ce Spania se situează la capătul inferior, cu aproximativ 42.000 de euro.
Diferențe mai pronunțate în termeni nominali
Pe baza prognozelor FMI privind valorile nominale ale PIB-ului pe cap de locuitor în 2030, disparitățile sunt și mai evidente, variind de la 7.276 euro în Ucraina, până la 152.417 euro în Luxemburg. Bulgaria, cea mai modestă dintre statele membre UE, este prognozată să atingă o valoare în jurul a 28.000 de euro.
