Programul de guvernare depus de Adrian Veștea în Parlament reflectă în mare parte ideile promovate de vechea coaliție, însă introduce și modificări care pot influența negativ realizarea obiectivelor anunțate, susțin economiștii consultați de Libertatea.
Obiective generale și priorități
Documentul propune reducerea deficitului bugetar la 127 de miliarde de lei, cu o traiectorie de scădere spre 110 miliarde, menținerea ratingului de țară și utilizarea fondurilor europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, programul vizează aderarea României la OCDE, continuarea investițiilor în infrastructura de transport, susținerea înzestrării armatei prin programul SAFE și reforme în companiile de stat majore, cum ar fi Tarom, RAR, Romatsa, Electrocentrale Grup și Electrocentrale București, axate pe transparență și consilii de supraveghere cu membri profesioniști.
Organizarea structurilor fiscale și de control, precum ANAF, Vama și Direcția Antifraudă, figurează de asemenea printre punctele principale.
Reforme contestate și contradicții
În schimb, exista neconcordanțe importante în privința unor reforme esențiale. Reforma pensiilor speciale este abordată doar ca „limitarea câștigurilor din pensiile necontributive”, fără a elimina aceste pensii, așa cum solicită Comisia Europeană în PNRR. Reforma salarizării bugetare este planificată prin adoptarea unor legi noi menite să elimine inechitățile și să asigure o remunerare echitabilă, dar fără detalii concrete.
Un alt punct controversat este decizia ca profiturile companiilor de stat să nu mai fie vărsate către buget, ci să fie direcționate într-un fond de investiții în energia, iar investițiile în reactoarele mici modulare (SMR) vor continua, în ciuda îngrijorărilor legate de costuri.
Programul amână închiderea centralelor pe cărbune, corelând această măsură cu deschiderea centralelor pe gaz aferente localităților Ișalnița, Turceni, Iernut, Midia și Mintia.
Măsuri sociale și investiții în servicii
Printre măsurile sociale, guvernul propune un stimulent lunar de 2.250 lei pentru angajatorii care contractează părinți cu cel puțin trei copii. De asemenea, sunt prevăzute 2.000 de servicii integrate medicale, sociale și educaționale la nivelul comunelor, precum și vouchere de până la 8.000 de euro pentru persoanele cu dizabilități și susținerea a 93 de centre de recuperare.
Cadrul critic al economiștilor: lipsa de credibilitate și modelul „bani din elicopter”
Economiștii consultați ridică semne mari de întrebare cu privire la credibilitatea executivului în implementarea reformelor. Profesorul Cristian Păun subliniază faptul că PSD a demis Guvernul Bolojan tocmai pentru că înainta reforme, fapt care afectează credibilitatea noii guvernări.
Acesta acuză menținerea unui model economic nesustenabil, în care statul cheltuie extravagant și ineficient, ceea ce a condus la situația dificilă actuală privind deficitul bugetar. „Este un program care doar permite risipirea excesivă a resurselor financiare publice și menține privilegii în loc să implementeze reforme reale”, afirmă Păun.
Profesorul Bogdan Glăvan consideră că programul este mai degrabă unul de „gestionar”, care continuă politicile anterioare fără o strategie clară sau dezideratul unui plan coerent de dezvoltare pe termen lung.
Concluzii
În ansamblu, programul Cabinetului Veștea pare să reprezinte o continuitate a vechilor politici, cu reforme doar la nivel declarativ și un accent mai mare pe menținerea status quo-ului. Criticile economiștilor evidențiază riscul ca noile măsuri să nu conducă la îmbunătățiri reale în gestionarea finanțelor publice și la adaptarea României la cerințele PNRR și ale finanțelor internaționale.
