După ce a luat parte, miercuri, 17 iunie, la protestul organizat de sindicatele din educație din Piața Victoriei, învățătorul Petruț Rizea a fost supus unui adevărat val de atacuri și critici dure pe rețelele sociale. La eveniment, dascălul și-a exprimat alături de colegii săi nemulțumirile față de situația din sistemul educațional, dar consecințele prezenței sale au depășit scena protestului.
Petruț Rizea a declarat pentru Libertatea că, în urma ultimei sale postări de pe Facebook realizate în timpul acțiunii de protest, a primit atât mii de aprecieri, cât și sute de comentarii ostile și jignitoare, pe care a fost nevoit să le șteargă din cauza tonului agresiv. El a subliniat că ura manifestată i se pare inexplicabilă și generalizată, venind din partea societății, nu doar a unor grupuri restrânse.
De altfel, ostilitatea la adresa sa a început chiar în timpul marșului către Parlament, când trecătorii de pe Calea Victoriei i-au apostrofat pe manifestanți cu expresii precum „Marș la muncă!”. Totodată, în online, dascălul a fost ținta unor mesaje pline de ură și chiar amenințări, ce au curs pe pagina sa de Facebook timp de ore îndelungate.
„Oamenii consideră că profesorii nu produc nimic concret, ci doar trăiesc pe banii statului”, a explicat Rizea, care a precizat că a fost atacat verbal cu replici ca „Luați cu Mucușor!”, „Primim ce am votat” sau „Lichelele societății sunt profesorii”.
Aproximativ 10.000 de cadre didactice au participat la protestul din 17 iunie, adunându-se inițial în fața Guvernului și apoi mărșăluind spre Palatul Parlamentului, pentru a-și revendica drepturile și a-și face auzite nemulțumirile.
Petruț Rizea a oferit o analiză asupra motivelor acestei ostilități, vorbind despre o „ură viscerală” la adresa profesorilor, alimentată de frustrări sociale, neîncrederea în instituții și o cultură a devalorizării educației. El consideră că dascălii au devenit un simbol comod de atac, fiind desconectați de realitatea muncii pe care o fac zi de zi în școli.
În încheiere, învățătorul a avertizat că mediul online favorizează radicalizarea discursurilor, întrucât anonimatul și dinamica grupurilor accelerează exprimarea unor opinii extremiste, fapt care face și mai dificil dialogul și înțelegerea socială.
