Subiectele de la proba de Matematică a Evaluării Naționale din 2026 au reprezentat o provocare semnificativă pentru elevii de clasa a VIII-a, fiind considerate mai complicate față de anii anteriori. Mihail Iordache, profesor de matematică din Câmpina și fondator al unor centre de pregătire din Prahova și București, afirmă că testul a fost cel mai dificil al ultimului deceniu și consideră că a fost „dedicat” elevilor din București.
Profesorul a evidențiat într-o analiză detaliată, publicată pe Facebook, că nivelul de dificultate a surprins negativ chiar și elevii foarte bine pregătiți, generând o reacție psihologică puternică la o vârstă fragilă, 14-15 ani. „Pentru un copil de această vârstă, examenul a fost mult mai greu decât se așteptau”, a subliniat Mihail Iordache.
Potrivit acestuia, diferența majoră față de alți ani s-a regăsit în subiectele finale, unde elevii trebuiau să dea dovadă de imaginație și gândire critică, mai ales la variantele b ale exercițiilor 4, 5 și 6. Un exemplu ilustrativ este exercițiul 4b, pe care profesorul l-a descris drept „total atipic” pentru nivelul de clasa a VIII-a, estimând că doar un procent infim dintre elevi l-au rezolvat integral.
În ciuda criticilor privind dificultatea, Mihail Iordache apreciază direcția în care se dezvoltă subiectele de matematică, observând o tendință clară de accentuare a algebra, ceea ce consideră benefic pentru o evaluare mai riguroasă și echitabilă în viitor.
Profesorul explică și motivul pentru care consideră că examenul a fost „dedicat” elevilor din București, aplicabil în special pentru accesul în liceele de top din Capitală. El exemplifică cu situația Colegiului Național Sfântul Sava, unde dificultatea exigenței în matematică ar putea contribui la o departajare mai corectă a candidaților, spre deosebire de anii trecuți când media la matematică putea avantaja elevii cu rezultate medii dar foarte bune la limba română.
În încheiere, Mihail Iordache propune o modificare în calculul mediei de admitere, sugerând ca la profilul real matematica să aibă o pondere majoritară (80%), iar la profilul uman să primeze limba română în proporție similară, pentru a reflecta corect competențele specifice fiecărui domeniu.
