Curtea de Apel București a decis, la finalul procedurii de cameră preliminară, începerea procesului penal împotriva lui Adrian Robertin Dinu, Mihai Semeniuc și a celorlalți patru membri ai Comandamentului „Vlad Țepeș”. Aceștia sunt cercetați pentru constituire de grup infracțional organizat și trădare, fiind acuzați că au urmărit preluarea puterii în România, scoaterea țării din NATO și alinierea politicii externe a României intereselor Rusiei.
Comandamentul „Vlad Țepeș”, condus de Adrian Robertin Dinu, reprezintă a doua grupare care a susținut candidatura lui Călin Georgescu, prima fiind condusă de Horațiu Potra, ale cărei activități sunt investigate separat pentru tentativă de lovitură de stat.
Încheierea finală emisă pe 21 aprilie 2026 a fost consultată pentru a înțelege argumentele prezentate în camera preliminară de către inculpați și apărători. În această etapă, instanța a verificat legalitatea rechizitoriului, fără a se pronunța pe fondul acuzațiilor. Totuși, judecătorii au făcut referire la probe și au analizat motivele pentru care avocații solicitau restituirea dosarului la DIICOT.
Argumentele apărării și decizia instanței
Avocații inculpaților au susținut, printre altele, că unii dintre cei cercetați sunt militari rezerviști și ar fi trebuit judecați de instanțe militare, nu civile. De asemenea, au invocat lipsa clarității acuzațiilor, ilegalitatea perchezițiilor informatice, precum și nelegalitatea măsurilor de supraveghere și interceptările efectuate de procurori.
Curtea a respins aceste cereri, subliniind că la data faptelor niciunul dintre inculpați nu activa în cadrul armatei, ci erau în rezervă, iar competența de judecată revine instanțelor civile. S-a precizat clar că doar militarii activi pot fi judecați în fața Curții Militare de Apel sau a unităților militare de parchet.
De asemenea, instanța a confirmat că DIICOT are competența exclusivă de a investiga infracțiunile cercetate în acest dosar, respectiv cele legate de trădare și constituire de grup infracțional organizat.
Legat de conținutul și probele dosarului
Judecătorul a subliniat că rechizitoriul nr. 6758/19/P/2024, întocmit în data de 12 decembrie 2025, respectă toate standardele legale și prezintă în mod clar și detaliat faptele imputate inculpaților. În document sunt descrise situațiile de fapt și încadrarea juridică, făcând trimitere concretă la probele administrate în timpul urmării penale.
Referitor la critica apărării privind lipsa menționării contribuției individuale a fiecărui inculpat, instanța a explicat că aceste elemente sunt detaliate în secțiunea dedicată „Faptele și încadrarea juridică”, cu precizarea clară a perioadei, locului și modului de comitere a faptelor.
Context și implicații
Acest proces marchează o etapă importantă în investigarea unor tentative grave de subminare a ordinii constituționale a României. Ancheta relevă și modul în care inculpații au folosit tehnologii moderne, inclusiv aplicații precum ChatGPT, pentru a-și identifica «omul de legătură» cu Rusia, indicând o strategie bine coordonată pentru compromiterea suveranității naționale.
Procesul va urma să se desfășoare în continuare pe fond, unde instanța va analiza în detaliu toate probele și declarațiile inculpaților.
