Datoria națională a Statelor Unite, ce se ridică la impresionanta valoare de 39 de trilioane de dolari, este împărțită între investitori interni, guverne străine și instituții federale, conform analizelor oferite de Visual Capitalist. Din totalul datoriei, 81% este deținută de investitori externi și interni, restul de 19% fiind datorii intraguvernamentale.
În efortul de a susține deficitul bugetar în creștere, SUA apelează la o varietate de cumpărători, printre care fonduri mutuale, guverne străine și banca centrală americană. Datele actualizate la 19 martie 2026 evidențiază următoarea structură a deținătorilor datoriei americane:
Fonduri mutuale și de pensii: 6,6 trilioane de dolari (17%)
Instituții bancare și dealeri: 2,4 trilioane de dolari (6%)
Investitori individuali: 3 trilioane de dolari (8%)
Alți deținători interni: 5,7 trilioane de dolari (15%)
Japonia: 1,2 trilioane de dolari (3%)
Regatul Unit: 0,9 trilioane de dolari (2%)
China: 0,7 trilioane de dolari (2%)
Alte națiuni: 6,5 trilioane de dolari (17%)
Rezerva Federală: 4,4 trilioane de dolari (11%)
Fondul de pensii Social Security: 2,6 trilioane de dolari (7%)
Alte fonduri guvernamentale: 5,1 trilioane de dolari (13%)
Este de notat că fondurile mutuale și cele de pensii reprezintă cea mai mare categorie de deținători, semnalând o cerere puternică pentru active cu risc scăzut. În același timp, Rezerva Federală deține o sumă mai mare decât toți creditorii externi majori la un loc (Japonia, Regatul Unit și China). Japonia este în prezent cel mai mare creditor străin, cu o participație de 3% din datorie.
Un exemplu relevant din sectorul privat este celebrul investitor Warren Buffett, care prin Berkshire Hathaway deține obligațiuni de trezorerie în valoare de 339 miliarde de dolari, conform datelor din trimestrul patru al anului 2025.
Datoria SUA crește rapid, cu un ritm de aproximativ un trilion de dolari la fiecare trei luni, ceea ce amplifică presiunile asupra economiei americane. Această povară financiară tot mai mare influențează nivelul de trai, crescând cheltuielile pentru plata dobânzilor în detrimentul investițiilor în infrastructură și programe sociale importante. În plus, poate tempera creșterea salariilor, dificultățile pe piața muncii și poate genera dobânzi mai ridicate pentru creditele ipotecare și cele de consum.
În 2024, datoria SUA depășea 123% din produsul intern brut (PIB), iar estimările indică o creștere până la 156% până în 2055. Economiștii avertizează că, dacă acest nivel ar ajunge la 176% din PIB, țara ar putea întâmpina probleme financiare serioase. Există însă și voci care susțin că un nivel ridicat al datoriei nu este neapărat un factor negativ, având în vedere puterea economică și dimensiunea PIB-ului american comparativ cu alte națiuni.
Principala cauză a acumulării acestei datorii uriașe este deficitele bugetare persistente de peste două decenii, când cheltuielile guvernamentale depășesc constant veniturile. Pentru a acoperi aceste deficite, guvernul american emite obligațiuni pe care le vinde investitorilor, angajându-se să le ramburseze cu dobândă.
