În România anului 2026, prevenția medicală devine tot mai mult un lux inaccesibil pentru o parte semnificativă a populației, deși reprezintă cea mai eficientă metodă de protecție împotriva bolilor. Un adult care dorește să-și monitorizeze sănătatea activ trebuie să aloce între aproximativ 1.900 lei și 6.000 de lei anual – o sumă echivalentă cu unul sau două salarii medii, ceea ce pentru mulți români este dificil de suportat.
Potrivit unei simulări realizate de clinica CEC Medical, costul pachetului de analize și investigații preventive variază în funcție de gen și de vârstă. Femeile suportă o povară financiară mai mare din cauza investigațiilor suplimentare recomandate de specialiști, precum mamografii sau teste hormonale. În mod obișnuit, pachetul de bază indicat de medicii de familie cuprinde analize precum hemoleucograma completă, glicemia, profilul lipidic, transaminazele hepatice, creatinina, VSH-ul și sumarul de urină, care în clinici private costă între 180 și 280 de lei.
La aceste investigații se adaugă teste suplimentare, cum ar fi TSH-ul pentru evaluarea funcției tiroidiene, vitamina D, electrocardiograma (EKG) și ecografia abdominală după vârsta de 40 de ani. „Sănătatea costă și este departe de a fi ieftină, iar deși există asigurări medicale, accesul la anumite investigații este limitat, ceea ce îi determină pe pacienți să suporte costurile din buzunar”, explică Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.
O analiză a cheltuielilor onorate anual arată creșteri semnificative pentru femei, care pot ajunge să suporte între 2.850 și 5.710 lei, în timp ce bărbații plătesc între 1.900 și 3.700 de lei, iar copiii între 460 și 900 de lei. Aceste costuri includ analize de bază, consultații, ecografii și servicii stomatologice.
Problema accesului devine și mai evidentă în contextul alocărilor bugetare: România investește doar aproximativ 24 de euro per capita pentru prevenție, mult sub media europeană. Cheltuielile totale pe sănătate sunt, de asemenea, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, fapt care explică poziția țării în topul țărilor UE cu cele mai frecvente diagnostice tardive și decese cauzate de boli tratabile.
Bariere birocratice și lipsa furnizorilor acreditați
Dr. Daciana Toma, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei și câștigătoare a Galei Doctorului Digital 2026, semnalează dificultățile practice ale accesării investigațiilor preventive: ecografiile mamare sau mamografiile decontate sunt aproape imposibil de efectuat în sistemul public, din cauza lipsei furnizorilor cu contracte CNAS. „Eliberarea biletelor de trimitere pentru astfel de investigații este aproape inutilă, pentru că nu există centre medicale contractate care să le realizeze. Mamografia cu tomosinteză este decontată doar în regim de internare de zi, iar investigația DEXA este și ea greu accesibilă în sistemul public”, explică medicul de familie.
Președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Rozalina Lăpădatu, evidențiază și motivele pentru care femeile suportă costuri mai mari în prevenție: investigațiile specifice sunt mai scumpe, iar femeile au nevoie de monitorizări endocrine regulate. De asemenea, tehnologia modernă 3D în mamografie, esențială pentru detectarea precoce a tumorilor, nu este decontată de stat și trebuie plătită integral de pacient.
Finanțarea preventiei, între teorie și practică
Bugetul alocat prevenției medicale a crescut în 2026 cu 33%, ajungând la 1,2 miliarde de lei, însă această sumă nu se reflectă în accesul efectiv al pacienților la servicii preventive. În realitate, resursele disponibile sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul populației, iar sistemul medical se confruntă cu obstacole birocratice și lipsa furnizorilor autorizați.
În concluzie, prevenția în România se confruntă cu provocări financiare și structurale majore care limitează accesul populației la investigații indispensabile pentru depistarea timpurie a afecțiunilor, afectând astfel rezultatele pe termen lung în sănătate.
